Jurnal de weekend

Jurnalul e scurt ca e tarziu. Nici nu vreau sa ma gandesc la ziua de maine, n-am chef de o noua saptamana. Pentru ca cea trecuta a fost cam obositoare iar cele care urmeaza se anunta la fel. Vine vara, vremea e splendida si incepem din nou agitatia de sezon la serviciu. Joi am fost la Mizil, un orasel situat pe traseul Ploiesti-Buzau. O localitate care dupa revolutie a avut cativa ani grei ca s-au dus de rapa obiectivele industriale si a fost somaj din plin. Dar iata ca in ultimul timp s-au orientat marii investitori catre aceasta zona si Mizilul parca si-a mai revenit. Prin centru e cochet, dar te invarti pe trei strazi si ai dat gata tot orasul.

Happy weekend

Back to Elly...
Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 19

 Va ofer o piesa clasica cantata de formatia de muzica populara auto-intitulata "Vierme energetic", o am de foarte mult timp in calculici si nu mai stiu de unde... Dar am vaga banuiala ca cele doua personaje din clip sunt studenti filmati prin vreun camin anost. Cel din stanga are niste chiloti pe cap. In caz ca va intrebati...Sper sa nu se recunoasca cineva in filmulet.

 

Eu cumpãrãtor, tu magazin…

Atunci când fac cumpãrãturi în mediul real şi cel virtual (şi credeţi-mã cã mã pasioneazã mai mult shoppingul online!) nu uit deloc experienţele plãcute şi neplãcute pe care le trãiesc. Am o memorie de elefant, mai ales când mi se întâmplã ceva nasol. Spre deosebire de crunta realitate unde te poţi întoarce în magazin şi eventual poţi face un pic de scandal, te rãţoi la vânzãtoare, îţi verşi oful cum ştii tu mai bine, într-un magazine online nu prea ai cum sã te manifeşti. Speri doar ca cei “de la capãtul firului” sã fie serioşi şi de înţeles. Optimismul nu înseamnã însã cã ţi se va face dreptate. Iţi trebuie ceva mai multe garanţii. Aşa cã, atunci când ajung pe un site, am învãţat sã fac câteva verificãri înainte de a mã avânta în ofertã, lucru pe care vã îndemn sã-l faceţi şi voi totdeauna. Mã uit ce “acreditãri” are magazinul, cum îşi demonstreazã seriozitatea şi angajamentele pe care şi le asumã faţã de cumparator. Are certificate, diplome, recunoaşteri de vreun fel? A participat la competiţii, i s-au acordat calificative…orice! Sincer vorbind, o siglã a calitãţii şi seriozitãţii prezentã pe paginã are darul sã mã linişteascã cat de cat.

Din perlele copilului

Daca va imaginati ca odraslele noastre sunt cine stie ce ingerasi nevinovati, va inselati amarnic. Educatia de-acasa se "topeste" vazand cu ochii atunci cand se aduna in grup. Adica la scoala. Si intervin unele instincte mai putin laudabile. Il ascult pe-al meu cum imi relateaza o altercatie dintre doi colegi. Pare sa fi fost ceva destul de serios de vreme ce invatatoarea le-a tras un perdaf tuturor, la gramada.
"Si tu unde erai in timpul asta?" intreb eu banuitoare, ca imi cunosc prea bine nazdravanul.
" Problema nu ma include si pe mine", imi raspunde cu cea mai mare seriozitate.
" Adica vrei sa zici ca tu nu ai fost implicat".
"Da, exact asta e cuvantul" aproba el satisfacut.
Ei bine, macar stie sa se foloseasca de expresiile potrivite.

Cu cutitele pe masa

Eu nu mai uit la stiri iar politica imi repugna. Profund. Dar mi-a fost imposibil sa nu observ balacareala de la televizor despre cum sunt tratate persoanele cu handicap in Prahova, despre genialul nostru conducator ales de "boborul" la fel de genial si anume mult-stimatul presedinte de CJ si despre somitatile care conduc institutiile din partea asta de tara. Bai tata, ca sa ma exprim si eu in ton cu sentimentul general de sictireala, da' stiu ca se lupta astia cu creierii imprastiati pe pereti si sange pe podele! Armaghedonul regionalizarii va rade toate deconcentratele din Ploiesti. Bravo pitestenilor de la Antena 3 (parca pe-aici sunt ceva VI.AI.PI-uri din zona) care au "popularizat" intens cazurile de persoane tarandu-se pe treptele unei institutii, sa acceada la certificatul de handicap. Mai de dimineata se ajunsese in faza in care se recunostea totusi ca situatia exista de cand e legea, adica nu de ieri, in toata tara. O alta prezentatoare striga ca ea nu vrea sa mai vada asemenea imagini la tv, saracuta are creierasul atat de limitat incat daca nu le vede are probabil impresia ca nu exista. Mai oameni buni, mai coborati din turnul de fildes. Exista tot felul de situatii, le vedem cu totii, numai voi asteptati sa vi le aduca reporterii de locale la nas. Dar numai in functie de interese. Iar acum interesul este atat de straveziu, incat devine jenant tot tambalaul asta special comandat. Si zau daca nu incep sa ma simt putin jignita de cat s-a pronuntat Prahova pe unele posturi tv. Ca asemenea lipsa de caracter si partinire la un post tv n-ai sa vezi in America de exemplu. Menirea unui post este sa prezinte obiectiv si echidistant o stire, astfel incat eu ca spectator sa pot trage concluzii, nu sa-mi fie varate cu de-a sila pe gat. Intr-un fel a fost si bine, ca i-a mai scuturat pe astia de la varf, dar lupta asta pentru capitala de regiune incepe sa ma calce pe nervi. Ca n-a fost nici o placere sa fiu din Ploiesti si sa am regionala, ca institutie, la Pitesti. Na, uite ca mi-a scapat si asta! Cred ca acesta e doar inceputul.

Reflexii in oglinda

Particip la Reflexii in oglinda de pe blogul lui SorinN. Daca vreti sa fiti parte a acestei initiative fotografice, intrati la SoriN si inscrieti-va...in fiecare vineri...

Aveti grija cat timp va uitati in oglinda....Si, mai ales, nu puneti asa ceva in dormitor. Nu de alta dar conform principiilor Fengshui, oglinda creeaza in dormitor nesiguranta si instabilitate.