Translate

duminică, 19 aprilie 2015

Taierea sticlei - o incercare de tutorial

Sa n-aveti pretentii, ca si-asa m-am plictisit de moarte incercand sa pozez cu o mana, in timp ce tineam si sticlele. Cred ca mi-ar trebui un trepied, ceva de pus aparatul, ca sa pot filma mai degraba. Daca va intereseaza, la postul dinainte am ars usturoiul, iar la asta era sa prind pilaful, asa ca sper ca apreciati sacrificiul. Dar fiindca o gramada de "people" mi-a dat mesaje in particoler pe Fb, sa le destainui metoda mea de taiat sticlele si pentru ca azi am facut o serie de sapte, am zis sa fac un efort si sa prezint un tutorial, nu de alta dar m-am cam saturat scriind atatea explicatii pentru fiecare in parte. Metoda e a mea, adica nu stiu cum fac altii, eu asa m-am invatat si n-am mai incercat altceva.

Pregatirea:
Se ia o oala de minim 3 litri, se umple cu apa si se baga la congelator unde se tine pana apa este aproape de inghet, dar inca lichida.
Se taie cu foarfeca un bidon de plastic de 5 litri, cat mai sus.
Apa racita se toarna in bidon. Pentru a-i mentine temperatura puteti sa adaugati cuburi de gheata, eu am un racitor de plastic cu apa pe care il pun la congelator cand am nevoie.


Jurnal de weekend-slujba de seara si serbetul de menta

Aseara tata popa a venit cu...nu stiu, cu ce se vine dupa Paste...Botezul?! Habar n-am, dar fiindca anul acesta nu facusem sfestanie deloc prin casa, am zis sa-i deschid. Nu stiam ca e ziua Z, dar l-am auzit cantand pe hol, cand intra la vecini. Ala mic juca un minecraft pe calculator, cu prietenii, eu taman ce racaisem o serie de vreo sapte sticle de "vizichi" in baie.
M-am scobocit la repezeala in portofel sa vad ce hartii mai mici am ca deh, trebuia sa-i dau si preotului si dascalului. Cred ca parintele nu se astepta sa-i deschid, i-oi fi facut vreo surpriza (placuta?). Nu de alta, dar la sfestanie chem pe altcineva. Pe-asta din parohia noastra nu-l suport, nu e genul sociabil, pare cu nasul pe sus. Ma intreb ce-o fi crezut despre cele sapte butelci de whisky din baie, puse la scurs, sper ca n-a crezut ca le-am baut noi, de Paste! Dar nici tinerelului care il insotea nu-i ardea de cele sfinte, ca a tras cu ochiul la ce juca fiu-meu pe calculator. La final, dupa ce ne stropise bine cu apa sfintita, tropaise prin toate camerele si incasase "onorariul", domnul paroh a tras de colturile gurii, intr-un zambet de fatada, si ne-a facut nitica conversatie despre scoala, apoi s-a dus sa-i fericeasca si pe vecinii de la etajul de dedesubt.

joi, 16 aprilie 2015

Despre perfectiune in handmade

Am mai spus si altadata, atat pentru cei care realizeaza obiecte handmade, cat si pentru cei care le cumpara: daca sunteti perfectionisti in realizare/cautare, poate nu sunteti pregatiti pentru handmade. Unii s-ar putea sa ma contrazica vehement, eu am ajuns la aceasta concluzie creind si studiind produsele realizate de altii.
Am un profund respect pentru cei care cer tot timpul mai mult de la ei insisi. Dar afirm cu tarie ca un obiect perfect finisat nu va suplini niciodata un design/model anost, fara personalitate, prost gandit. Exista creatori care exceleaza in tehnica, isi bibilesc fiecare coltisor, respecta absolut toate prescriptiile, dar care lasa de dorit in viziunea artistica. Oricat de mult si-ar finisa produsul, acesta nu va iesi din tipare, nu va atrage privirile, nu va smulge exclamatii de incantare. I-as putea sfatui pe acesti oameni sa nu-si mai consume timpul si energia cu detalii care NU fac diferenta. Am vazut multe doamne ce lucreaza in tehnica servetelului disperate ca hartia face cute la lipire. Va rog sa ma credeti ca nu aceasta este cea mai mare hiba a unui produs anost. Un model extraordinar va eclipsa cu totul o cuta, o bula in lacul final, o pata mica dintr-o culoare nepotrivita. Trebuie doar sa va dozati corect energia. Tehnica propriu-zisa o poate invata oricine, stiinta "asamblarii" unui model deosebit este data de inspiratie si educarea bunului-gust.
Pentru cumparatorii de handmade as avea de asemenea cateva vorbe. Vi se pare ca o linie a iesit tremurat? Ca un cerc nu este perfect? Ca arabescurile sunt stangace pe alocuri? Dragii mei, daca vreti perfectiune, luati-va un produs de fabrica! Acolo veti gasi linii drepte, rotocoale ingenioase, culori perfect imbinate... In handmade sta si sufletul celui care lucreaza. Iar sufletele nu sunt perfecte!
Iata mai jos trei seturi facute in ultimul timp. Primul include o cutie de lemn, o vaza obtinuta din sticla taiata si o farfurie mica, putin adancita. Al doilea este format din vaza obtinuta prin taierea sticlei si un platou cu marginile usor ridicate. Al treilea are, pe langa vaza pe care v-am aratat-o in postul trecut (obtinuta din sticla de ulei de masline) si doua farfurii pentru aperitive.


Omul este un animal ciudat

Sincer, as fi zis eu o vorba mai urata despre om, dar nu-mi permit in public.
Saptamana trecuta am aflat ca la Gradina Zoologica Ploiesti a fost adus un pecari si, ca orice fiinta curioasa, am cautat imediat pe net sa vad cum arata, unde traieste... Ei bine, este un animalut care seamana destul de bine cu un porc mistret, diferenta fiind la dimensiune. Pecariul este mai degraba cat un porc vietnamez ca si gabarit, dar are niste colti de toata frumusetea, si traieste in America de Sud. Am pus mai jos o poza de pe argentinaalaska.com ca sa vedeti raportul de marime dintre acest animal si un om.

miercuri, 15 aprilie 2015

Miercurea fara cuvinte



Iti plac imaginile care spun o mie de cuvinte, ai obosit de atatea vorbe si vrei sa taci un moment si sa asculti gandurile tale si pe ale altora? Participa la MIERCUREA FARA CUVINTE...Afiseaza pe blogul tau o fotografie sau mai multe prin care vrei sa spui ceva, apoi fa-i o vizita lui Carmen si lasa-ti propriul link in tabelul participantilor.

Daca sunteti iubitori de pasari si nu numai, va invit pe  http://www.viata-salbatica.ro/ 
site-ul unui ornitolog si fotograf de exceptie, Florian Andronache. 




marți, 14 aprilie 2015

Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

Un mare, mare chitarist de altadata - Rory Gallagher


Scholl - ingrijirea cu cristale de diamant

Candva am scris un articol numit "Mic tratat de ingrijire a picioarelor" , il puteti reciti, dadeam cateva sfaturi despre intretinerea calcaielor pe timp de vara, astfel incat sa nu aratam penibil in sandale. Ritualul propus de mine presupunea sa aloci ceva timp, macar o data pe saptamana, amaratelor de picioare. N-am vorbit nimic atunci despre posibilitatea de a te duce pur si simplu la un salon unde, cu tehnica si produse profesionale, sa capeti talpi netede si catifelate. Am presupus ca nu multe dintre noi fac chestia asta, din diverse motive, inclusiv cele financiare.
In ciuda faptului ca orice adult trecut de o anumita varsta prezinta probleme datorate purtarii incaltamintei, nu toata lumea stie ca acestea pot fi rezolvate si acasa, cu putina ambitie si informare. Nu trebuie insa sa ajungem in situatia in care excesul de piele ingrosata dura de pe talpi sa devina dureros si sa ne creeze un disconfort accentuat. In aceste situatii extreme chiar ca numai un specialist ne mai poate scoate din dificultate. Dar putem preveni si despre asta doream sa va vorbesc mai intai.

duminică, 12 aprilie 2015

Lumberman-ul

"Lumber" este in engleza americana denumirea busteanului, adica a lemnului aflat intr-un anumit stadiu de prelucrare.
Lumberman-ul ar fi deci un amarat de taietor de lemne, dar de-ala mai primitiv, cu toporul pe umar, barba de patriarh, lejer nespalat, cu camasa cadrilata, maneci suflecate si bretele la pantaloni. Cu alte cuvinte este un tip care munceste din greu, cam necizelat (ca si bustenii pe care ii hacuieste) si cu o exagerata podoaba faciala (nu si capilara!).
Iete unul american de la 1900...