Translate

luni, 31 decembrie 2012

Blog of the year 2012



Am avut onoarea sa fiu nominalizata la "Blog of the year 2012 Award" de catre Anastasia careia ii multumesc inca o data pentru aceasta surpriza neasteptata si extrem de emotionanta in acelasi timp...N-am vrut sa intarzii atat de mult cu raspunsul la aceasta provocare, dar uite ca s-a nimerit sa fie exact in ultima zi din an si este un mod placut de a pune un punct simbolic acestuia.

duminică, 30 decembrie 2012

S-o mai luam si pe aratura...

Stiu ca probabil ar trebui sa postez ceva pentru revelion, toata lumea se avanta sa arate ce se poarta, rochite, bijuterii, sfaturi de machiaj festiv, cum sa tii dieta inainte si dupa Marea Destrabalare, cu cine sa iesi in functie de zodie, la ce petreceri sa te duci, preturi, indicatii, ce sa bei, ce sa discuti...Din pacate eu am cam trecut de faza asta, mergea pe la 20-25-30, hai 35 de ani. In loc sa ma documentez despre cele pomenite mai sus, mi-am adus aminte ca la un moment dat ma uitam pe TLC parca,  la American Chopper, un serial despre artizanii motocicletelor cu personalitate. Din oaresce motive obscure, imi place sa vad cum sunt mesterite diverse obiecte.

Jurnal de weekend-Duminica amintirilor

De fapt a fost si sambata amintirilor din urmatoarele motive. De Craciun am fost la parintii mei si, printre recipientele cu mancare pe care mi le-a strecurat mama (inevitabil !) la plecare, a fost si un minunat servetel cu flori. Eu am ramas putin (mai mult chiar) surprinsa si am intrebat-o de unde l-a scos. Servetelul facea parte din colectia mea de copil si cred ca avea venerabila varsta de 30 de ani. Cu indulgenta! Era Matusalemul servetelelor!

vineri, 28 decembrie 2012

Cui i-e frică de bacterii?



Cele mai multe reclame la produsele de curăţenie ne asigură că acestea omoară 99,99% dintre germeni. Câteodată stau şi mă întreb ca prostul de ce e nevoie să omorâm toată această lume microscopică din jurul nostru. Cu ea convieţuim de milioane de ani şi încă nu am fost exterminaţi din cauza asta. Poate am făcut câte o enterocolită din cauza germenilor dar n-am dispărut ca specie. Tragediile personale nu se iau în consideraţie. Chiar şi marile epidemii exterminatoare, cum au fost ciuma şi gripa spaniolă, au origini incerte şi nu s-au datorat neapărat lipsei de igienă, ci unor factori mult mai misterioşi.

Statul acasă tâmpeşte…



La mine cel putin aşa se întâmplă. Un concediu prelungit îmi amorţeşte neuronii. Dovada cea mai bună este aceea că astăzi mi s-a năzărit că trebuie sa bag la retopit resturile de săpun pe care le strâng de ceva vreme. Mi-am scos frumuşel cutiuţa de turnat săpunul, am pregătit vasul cu apă pentru bain-marie şi fiola de parfum bulgăresc ca să torn în produs. Veselie maximă, prostie pe măsură ! De-abia când am văzut resturile în crăticioară, am avut aşa un feeling că ceva nu e în regulă cu planul meu A, vorba americanului.

miercuri, 26 decembrie 2012

Miercurea fara cuvinte - Neverending Christmas

Iti plac imaginile care spun o mie de cuvinte, ai obosit de atatea vorbe si vrei sa taci un moment si sa asculti gandurile tale si pe ale altora? Participa la MIERCUREA FARA CUVINTE...Afiseaza pe blogul tau o fotografie sau mai multe prin care vrei sa spui ceva, apoi fa-i o vizita lui Carmen si lasa-ti propriul link in tabelul participantilor.

Trece Craciunul, dar lumea magica ramane ascunsa in suflet pana data urmatoare cand o vom scoate din nou la iveala. Nu ar trebui sa asteptam un alt Craciun pentru asta, magia o cream noi insine, in fiece moment...


marți, 25 decembrie 2012

Jurnal de pre- si post-Craciun

Fratilor, daca pot sa folosesc acest apelativ, am fost vineri in Carrefour...oameni buni, eu nu m-am dus dupa mancare, m-am dus doar pentru niste cadouri modeste, dar am crezut ca nu mai ies de acolo! Am stat in autobuz intr-un picior si la intrare nu am mai gasit decat cos mic, de mana. N-aveam nevoie de cos mare dar chestia asta m-a speriat putin. Vreau sa va spun ca nici macar cu un cos mic nu m-am putut invarti pe culoare. Cand am vazut ca se ingroasa gluma, ca rafturile erau toate jefuite si functionau toate casele la iesire, mi-am zis ca trebuie sa o sterg de acolo daca vreau sa ajung acasa, pe lumina.

luni, 24 decembrie 2012

Sarbatori fericite!

Mult a fost, putin a ramas..suntem aproape, aproape sa trecem si de incercarile acestui an. Cred ca avem putin ragaz de Craciun sa ne limpezim gandurile si sa ne linistim...in familie.
Eu va urez sa aveti parte din plin de acest ragaz, sa va puneti prioritatile in ordine si sa va bucurati de atmosfera magica a Craciunului.


duminică, 23 decembrie 2012

Realism

Intre ceea ce se teoretizeaza despre ariile naturale protejate si ceea ce se intampla in realitate, in teren, este o cale lunga si plina de hopuri. Una se prezinta publicului, una se scrie in multele legi aparute dupa revolutie si alta inteleg oamenii care locuiesc in astfel de zone. Un exemplu. Un ins dintr-un sat oarecare a fost obisnuit de mic copil sa-si pasca oile si caprele aiurea...vine o autoritate oarecare si ii spune ca exista legi care interzic pascutul in padure sau pe o pajiste de aiurea pentru ca este arie naturala protejata.

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Chimento

Daca va uitati pe Fashion Tv cred ca ati remarcat faptul ca sunt prezentati producatorii de bijuterii de lux, o breasla aparte si foarte exclusivista, cu alte cuvinte intangibila pentru poporul de rand. Datorita preturilor, nu de alta.Preturi insa care se justifica prin pretiozitatea materialelor folosite, dar si prin inalta calitate a designului, de multe ori absolut inovator. Bineinteles, noi fiind profani intr-ale confectionarii bijuteriilor, ca si cunostinte tehnice vreau sa zic, nici nu ne dam seama cate ore de munca, ce tehnologie sau ce maiestrie zace in produsele expuse prin vitrinele stralucitoare...
Ei bine, Chimento este o casa italiana din categoria greilor, cu sediul la Milano, prezenta in emisiunile de pe Fashion Tv.

vineri, 21 decembrie 2012

Happy



Sunt in concediu...happy

Dimineaţa am neaparat nevoie de...

...ceasca de cafea

Altfel nu mă « îmblânzesc »  toată ziua.
....imbufnata
 
Mai pe seară sunt cu capul mare....de plictiseală 
...nauca

Serviciul are rostul lui. Totuşi !
In orice caz m-am distrat cu portelanurile buclucase de pe SlideDesign.ro . Le-aş face oricând cadou prietenilor mei, transmit un mesaj şi sunt şi foarte utile, nu numai amuzante. Magazinul SlideDesign este axat pe obiecte haioase care au forme şi culori inedite « asortate » unor destinaţii cu totul opuse. De-aceea şi sunt potrivite ca şi cadouri. Pot să primesc un tel de bucătărie de exemplu dar în mod sigur nu m-aş aştepta să fie multicolor şi cu inimioare în interior. Sau imi plac dozatoarele de săpun, dar dacă aş căpăta unul în formă de bec vernil ar fi ceva cu totul original. Probabil copiii ar fi înnebuniţi după aşa ceva.
Cum spuneam surpriza e totul…cred că ăsta e principiul după care se ghidează şi cei de la SlideDesign. Când rupi hârtia unui cadou tinzi întotdeauna să te aştepţi la ceva spectaculos, surprinzător sau amuzant. Inima îţi bate mai tare şi tânjeşti să ai sentimentul acela de uluială plăcută. Oricât ai fi de stăpânit din fire, tot ai o umbră de emoţie. De-aceea cadourile se aleg cu grijă atunci când ţii la persoanele cărora vrei să le faci o bucurie. Mi-am dat seama că produsele oferite de SlideDesign au marele avantaj de a fi potrivite mai multor categorii de vârstă, într-un fel exploatează latura aceea copilărească pe care o păstrăm tot timpul, indiferent cât de târşiţi am fi prin viaţă.

In concluzie, aveţi un cadou de la mine...gândăcelul săltăreţ Miss Tanaka... şi staţi fără grijă că nu vă va vedea nimeni dacă vă jucaţi cu el !

joi, 20 decembrie 2012

Hop şi noi pe….papa-mond



Titlul de mai sus spune multe şi este al unei cărţi scrise de Radu Anton-Roman, apărută la Editura Paideia în 2008 şi vândută cu ziarul România Liberă.
Pe Radu Anton-Roman îl cunoaşteţi, bănuiesc, cu toţii, pentru că a fost o vreme când prezenta la tv, într-o manieră erudită şi fermecătoare, o emisiune gastronomică (Bucatăria lui Radu). Din păcate acest grozav jurnalist şi specialist, printre multe altele, şi în istoria bucatelor, nu mai este printre noi, cred că îi încântă pe îngeri cu vorbele sale ademenitoare despre ştiinţa preparării şi degustării mâncărurilor.
Cartea are subtitlul « Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti » şi este un excelent periplu printre preparatele tradiţionale de la noi, o superbă demonstraţie de talent scriitoricesc şi umor al autorului şi o teribilă osândă pentru cititori ! Asta pentru că pe tot parcursul lecturii îţi plouă în gură la propriu, citeşti cu ochii bulbucaţi cele mai inedite şi vechi reţete româneşti iar vorbele lui Radu Anton-Roman aduc din negura amintirilor, la viaţă, cele mai grozave scene, obiceiuri, moduri de a găti româneşte.

miercuri, 19 decembrie 2012

Cristian Lay, o mulţime de opţiuni



Ca să cumperi cadouri în Ploieşti mi se pare o adevărată încercare…Grea misiune căci posibilităţile sunt tare limitate. In cazul în care ai o sticlire de personalitate şi vrei să ieşi din sfera banalului, te-ai ars. Dacă faci cadouri doar ca gest de complezenţă, atunci iei la nimereală o casetă de ceva şi ai rezolvat-o. Dar dacă trebuie să faci cadou unei persoane deosebite şi trebuie să fie ceva memorabil, atunci ai mult de furcă şi de alergat. Aşadar mi-am adus aminte de Cristian Lay, în primul rând pentru că răsfoind  catalogul am remarcat produsele (peste 2000 !) ce se pretează cel mai bine darurilor cu orice ocazie – bijuterii, ceasuri, pixuri, cosmetice pentru el şi ea, chiar şi pentru copii. Mai mult, cel puţin în Ploieşti, firma a pătruns destul de puţin pe piaţă, lucru ce garantează ineditul achiziţiei făcute. Cu alte cuvinte nu se găseşte pe toate drumurile deşi funcţionează tot prin reprezentanti .

marți, 18 decembrie 2012

Castigator concurs simplu

Am intarziat putin cu anuntarea castigatorului ca am fost la serbarea copilului...ne-am distrat pe cinste dar a durat o gramada! Dar au cantat tare frumos colinde, ca un cor de profesionisti...pe bune! Acum ascult Puya, imi vine sa ma urc pe pereti. Nu stiu ce urasc mai tare, colindele sau pe Puya care zice ca nu ii pasa de incalzirea globala. Doamne, ce idioti! Dar pustiului i se pare "cool" si l-am lasat sa puna asta ca un fel de recompensa ca nu s-a mai dezbracat in timpul serbarii... Ca la gradinita vreo 2 ani ne-a facut figura si, in plina serbare, incepea sa-si scoata camasa. E drept ca era foarte cald, ieseam toti cam nauci de-acolo. De data asta a stat cuminte. Asa ca suport un pic de Puya ca sa ma lase la calculator, altfel nu vedeati castigatorul nici peste o saptamana.
Asadar, List Randomizer a decis ca in capul listei este...cine se vede mai jos.

There were 32 items in your list. Here they are in random order:
  1. 1.nastya paun
  2. 12. Paun Catalina Cezarina
  3. 21. Andreea
  4. 18. dumitrescu teodora
  5. 29. p_sorina83
  6. 15. Adomnoaei Cristina
  7. 16. Lazar Alexandra Diana
  8. 24. Bichescu
  9. 22. Ingeras
  10. 27. Mihai Paula
  11. 20. Elisa Ely
  12. 3. Lucica
  13. 30. miki mouse
  14. 17. sakura.story
  15. 32. paulgabor2006
  16. 14. Rotaru Gabriela
  17. 10. TENDER CARMEN MARILENA
  18. 8. queensoft
  19. 2. Alexandra
  20. 28. Silvia
  21. 23. MikaelaChris
  22. 25. adada
  23. 9. IuliaSava
  24. 7. Andreea
  25. 5. alina22buc
  26. 6. mara
  27. 4. Hermina
  28. 26. diana.ioana90
  29. 11.dorucalciu
  30. 31. surasdesoare
  31. 19. anaflorin2005
  32. 13. Dennysse
Felicitari, nastya paun, te contactez pe mail. Sper sa-ti foloseasca borcanasele de condimente si restul. Celorlalti va multumesc pentru participare si ne vedem la urmatorul concurs...poate dupa Apocalipsa ca sa sarbatorim cum se cuvine. Acum inchei ca deja am ascultat aceeasi melodie de 10 ori, o sa am cosmaruri la noapte.

luni, 17 decembrie 2012

Apocalipsa acum...



Ca şi numele uraganelor, Apocalipsa este de genul feminin. Oare chiar aşa rele le părem bărbaţilor? Puteau să-i zică “Apocalipsul” că nu sesiza nimeni.
Lumea se agită, NASA se agită, biserica ortodoxă dă declaraţii… o fi, n-o fiiiii?! Mai sunt 4 zile până vineri, 21 decembrie şi toţi simt nevoia să comenteze într-un fel sau altul. Ceea ce mă distrează este că se emit cele mai stupide mesaje. Unul dintre mai-marii bisericii de la noi a zis ca să stăm liniştiţi că n-o să fie sfârşitul lumii, totul e să trăim mai departe cu seninătate şi bucurie. Chestia asta m-a dat gata. Care este omul ăla care poate trăi cu seninătate şi bucurie în ziua de azi, măi fraţilor, arătaţi-mi-l şi mie să nu mor proastă la Apocalipsă !

duminică, 16 decembrie 2012

Reciclarea, cheia supravietuirii

Am descoperit de vreo doua saptamani canalul tv History...bineinteles ca il am de mai mult timp, dar cum eu n-aveam timp sa butonez televizorul, am avut ocazia intr-o zi sa pot petrece vreo ora in fata ecranului (de fapt am zacut pe canapea ca mi-era rau si trebuia sa fac ceva). Am poposit pe History si mi-a atras atentia un film despre cautatorii (se numeste The Pickers) de obiecte de colectie din America. Apoi a fost difuzat un alt film despre cei care restaureaza obiecte de colectie, apoi despre cei care au case de amanet. Am fost atat de fascinata incat m-am uitat si a doua zi si de atunci in fiecare zi la seriile acestea. Ce e atat de fascinant? Faptul ca americanii au o vasta piata de rulare a obiectelor de colectie. Ei le zic "antichitati" dar se refera de fapt la obiecte de uz comun cu vechime de 50-100 de ani. In fond vorbim de o reciclare pe scara mare si asta mi s-a parut cu adevarat interesant. Bineinteles ca nu orice fleac intra in categoria "obiectelor de colectie". Oamenii care se ocupa cu asa ceva stiu precis ce cauta si ce se vinde cu pret bun, de la firme de tabla, mic mobilier, pompe vechi de benzina la automate de dulciuri, instrumente muzicale, piese de masini, obiecte din fier forjat sau jucarii. Cam tot ce gaseste pe langa casa poate fi restaurat, readus in stare de functionare si vandut pe bani frumosi. De fapt gustul americanilor pentru reciclare l-am vazut si intr-o alta serie de pe Fine Living Network, in care sunt renovate bai si bucatarii. Se foloseau acolo pardoseli facute din pluta, obtinuta din reciclarea dopurilor de pluta, blaturi de bucatarie recuperate din depozite de mobilier second-hand, paravane de plastic si bambus, chiuvete de ceramica confectionate de mesteri olari si alte minunatii pe care noi nici nu ni le imaginam. Partea buna este ca pretul reciclatelor, cum este si normal, este mult mai mic decat al unor obiecte normale. La noi e invers. Uitati-va la hartia reciclata, e proasta si scumpa, adica exact pe dos. Pai cum incurajezi reciclarea?
Ei uite de-aceea prefer eu sa impodobesc borcane recuperate decat sticlarie cumparata din magazin. Vorba vine... ca in ultimul timp m-am cam abatut de la borcanele mele. Iata ultimele venite in colectie (ca tot vorbeam de colectii!)

borcan cu capac de sticla si platou, ambele cumparate din magazin
o sticla reciclata si un borcan cumparat din magazin


sâmbătă, 15 decembrie 2012

Rimmel, stă mat



Deoarece la un moment dat trebuia să se termine şi fondul de ten Alverde pe care îl foloseam de nu ştiu cât timp, cred că depăşise cu mult termenul de garanţie, am făcut un efort teribil şi m-am urnit să caut un alt fond de ten. De ce n-am luat tot Alverde, veţi zice, dacă mi-a plăcut aşa tare...Pentru că nu cumpăr niciodată acelaşi produs de două ori la rând. De ce ? Puneţi cam multe întrebări...pentru că aşa am eu o păsărică, încerc şi alte chestii noi, deşi uneori o iau în barbă că nu mi se potrivesc produsele.

joi, 13 decembrie 2012

Soia-un mare semn de întrebare



Acum câţiva ani erau prezentate la tv mai multe cazuri ale unor persoane care exageraserã cu consumul de soia în perioada postului, cred cã erau şi nişte cãlugãriţe pe post de victime, şi ajunseserã frumuşel la spital, mai ales din cauza reacţiilor alergice pe care le suferiserã.
A mai fost cazul unei familii (de data asta nu de la noi, slavã Domnului!) care avea un bebeluş pe care îl hrãniserã cu lapte de soia, cã pãrinţii erau vegetarieni şi atât îi dusese pe ei capul! Copilul murise în cele din urmã din cauza carenţelor nutritive grave. Nefiind un caz singular, pe cutiile de lapte de soia se poate citi acea inscripţie care menţioneazã cã produsul nu înlocuieşte o alimentaţie echilibratã şi complexã.

marți, 11 decembrie 2012

Miercurea fara cuvinte - Talent fara limite

Iti plac imaginile care spun o mie de cuvinte, ai obosit de atatea vorbe si vrei sa taci un moment si sa asculti gandurile tale si pe ale altora? Participa la MIERCUREA FARA CUVINTE...Afiseaza pe blogul tau o fotografie sau mai multe prin care vrei sa spui ceva, apoi fa-i o vizita lui Carmen si lasa-ti propriul link in tabelul participantilor.

Unii sunt mai inzestrati decat altii, dar muuuult mai inzestrati! Ca si acest desenator de exceptie, Mark Stewart. Toate fotografiile reprezinta desene in creion si nu poze.

luni, 10 decembrie 2012

Prefect ungur la olteni



Don’t worry, be happy…cã se rezolvã toate…prin asimilare. Vedeţi mai jos un banc exemplificator pe care îl am în calculator şi îl citesc din când în când. Este vorba despre instalarea unui domn ungur ca prefect în Mehedinţi şi cum evolueazã, subtil dar sigur (şi ireversibil!) sub influenţa atmosferei olteneşti...spre bine, evident!

duminică, 9 decembrie 2012

M-am hotarat...le vand

Dat fiind ca am acumulat un numar mare de obiecte decorate cu tehnica servetelului, am ajuns la concluzia ca, oricat as fi de atasata de fiecare in parte, a sosit momentul sa me despart de ele...nu de alta dar am inceput sa le depozitez prin cutii, prin diverse colturi ale casei, ceea ce aduce foarte mult a psihoza deja! Mai degraba la indemnul sotului meu si al colegilor decat din initiativa mea personala am decis sa mai si vand. Asa ca am constatat ca pot grupa diverse farfurii si borcane sau sticle sub forma de seturi deoarece, involuntar sau nu, le-am facut modele asemanatoare. Ca seturi n-arata rau, daca sunteti curiosi le puteti vedea pe crafty.ro, aici. O parte dintre ele. Sticlele sunt pe okazii.ro, aici. Borcanele mici nu le-am pus nicaieri inca. Toate se regasesc si pe blog.
Saptamana aceasta am lucrat ce se vede, e drept ca am folosit culori mai tipatoare iar borcanele sunt mai rustice, probabil in contradictie cu dispozitia sumbra pe care am avut zilele acestea.

sticla e facuta mai demult, i-am asortat un borcan mare
farfurie plata si borcan de la sos de rosii

borcane facute cu diverse resturi ramase din servetele

sâmbătă, 8 decembrie 2012

Semne



Femeia de 116 ani, cea mai batrână din lume, a murit zilele trecute. Slavă Domnului aş zice eu ! Credeţi că sunt cinică ? Who wants to live for ever ? Zice Freddy Mercury şi pe bună dreptate! Totuşi, din ceea ce văd zilnic în jurul meu, aş afirma că, pe măsură ce îmbătrânesc, deşi se chinuie cu bolile şi cu mizeriile acestei vieţi, oamenii trec printr-o transformare ciudată, ajungând să se cramponeze de viaţă, aşa cum nu o fac atunci când sunt mai tineri. Oricât de boşorogit ar fi cineva şi indiferent cât de bătrân, dacă îl întrebi îţi va spune că, bineînţeles, vrea să atingă suta. De ani.  O fi frica de judecata de apoi, frica de necunoscut, frica de momentul morţii, frica de ceea ce va descoperi în lumea de dincolo ? Aş băga mâna în foc că şi cei mai înverşunaţi atei, ajunşi în faţa morţii, încep să se întrebe dacă nu cumva iadul chiar există.

Big boys, bad boys…



Unul dintre motivele pentru care nu mă dau în vânt după sărbătorile de iarnă este faptul că e musai să vină Moşul. Câteodată stau şi încerc să-mi aduc aminte când am aflat eu, copil fiind, că nu există Moş Crăciun. Faptul în sine nu a a fost cine ştie ce fericire pentru mine, altfel nu mi-aş fi şters totalmente evenimentul din memorie...ca măsură de protecţie a sănătăţii mele psihice probabil. Din acest motiv, deocamdată, Moşul vine consecvent în familia noastră, puştiul meu nefiind destul de copt să afle un adevăr atât de crud, cum că lumea magică în care crede el nu este chiar atât de magică. Dar, la urma urmei, magia există pentru că noi sau odraslele noastre credem în ea cu destulă tărie. O lume fără strop de magie ar fi jalnică şi inutilă. Deci, să vină Moşul !

Merry Christmas...ho, ho, ho!

Daca va ganditi ca ar fi cazul sa intrati in atmosfera sarbatorilor, probabil evaluati deja ce ornamente pentru casa si brad mai aveti dosite prin dulapuri. In timp ce pe la altii exista un curent de revenire la la clasicele ornamente facute din materiale simple sau "eco", eventual reciclate cu mult gust, pe la noi se umplu magazinele si tarabele de aceleasi produse ca si in ceilalti ani...E drept ca trebuie sa traiasca si unii din ceva, dar, in realitate, ornamentele de Craciun reprezinta obiecte cvasi-inutile, extrem de fragile, "mancatoare" de energie si materie prima atunci cand sunt fabricate. O risipa fantastica daca tinem cont ce viata scurta au aceste obiecte. Sticla se sparge, plasticul se degradeaza, instalatiile de pom se ard pe banda rulanta, eu am cateva prin casa facute praf, ar trebui sa le duc la centrul de colectare deseuri.

marți, 4 decembrie 2012

Miercurea fara cuvinte - The next generation

Iti plac imaginile care spun o mie de cuvinte, ai obosit de atatea vorbe si vrei sa taci un moment si sa asculti gandurile tale si pe ale altora? Participa la MIERCUREA FARA CUVINTE...Afiseaza pe blogul tau o fotografie sau mai multe prin care vrei sa spui ceva, apoi fa-i o vizita lui Carmen si lasa-ti propriul link in tabelul participantilor.

Uite cum, de 1 decembrie, totul devine posibil...chiar si sa avem un premier mai tanar si mai zburdalnic. 


Suntem fiii stelelor



Aşa cum aţi auzit pe la ştiri, în noaptea de 3 spre 4 dec., planetele Mercur, Venus şi Saturn s-au aliniat cu cele trei piramide egiptene de la Giza, eveniment ce se produce la mai mult de 2700 de ani o datã! Atenţie, e vorba de poziţionarea planetelor deasupra vârfurilor piramidelor, acesta e un fenomen rar, nu alinierea planetelor între ele. Aştia au tradus  de-a-n boulea ca de obicei, din scrierile unui ziarist, Charles Marcello! De fapt, dacã vã ţin balamalele, citiţi articolul în englezã aici şi veţi vedea cã traducerea e de cacao. Dacã traducãtorii ar fi avut curiozitatea sã citeascã şi alte articole ar fi vãzut cã şi Marte s-a aflat deasupra Piramidei Roşii (nordice) de la Dashur, deci am avut 4 planete deasupra a 4 piramide. Super-tare! Pe net sunt atâtea interpretãri ale spuselor ziaristului încât nu cred ca s-a obosit cineva sã-i citeascã toate scrierile şi argumentele.

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Farfurii de sarbatoare

Ne apropiem (cam prea repede dupa gustul meu!) de momentele in care va trebui sa asezam o masa festiva, cel putin pentru reuniunea de familie daca nu pentru cine stie ce alti invitati. Sincera sa fiu nu prea ma mai omor sa pun mese "la patru ace". Inainte ma interesau amanuntele care dau un aer sarbatoresc, astazi ma doare fix in cot...Dar am "mesterit" in zilele acestea de weekend prelungit o alta serie de farfurii numai bune pentru a inveseli atmosfera. Le-am gandit in asa fel incat sa fac seturi cu alte obiecte pe care le am deja. Farfuriile se lucreaza foarte usor, dar au dezavantajul ca inghit mult material.

Borcanul era facut mai demult...
Un albastru...otravit! Am o sticla la fel.

Bollywood



Bineînţeles ca n-am înnebunit dar trebuie să spun că îmi plac scenele de muzică şi dans din filmele indiene…nu chiar orişice, de fapt n-am mai văzut un film indian de foarte, foarte mult timp. Dar le caut pe youtube. Apreciez actorii indieni pentru că sunt polivalenţi, cântă, dansează, interpretează, ce să mai, nu sunt chiar de duzină. Iar muzica din filme este ritmată şi antrenantă. Plus că în ultimii ani, ca sa treacă şi dincolo de hotarele ţării, sunt compuse piese din ce în ce mai moderne, fără a fi neglijată însă latura tradiţională. Aştia patrioţi ! Indiferent cât de actualitate e filmul, muzica păstrează influenţele tradiţionale. De costume şi coregrafie, nu mai zic, nu este precupeţit nici un efort pentru a se da strălucire şi opulenţă scenelor.

Jurnal de 1 Decembrie



Incă de dimineaţă ai mei şi-au făcut “bagajele” şi au plecat spre Bucureşti să asiste la parada militară de la Arcul de Triumf, eventual să viziteze şi Palatul Victoria dacă o fi deschis publicului cum am auzit... Cică ăla mic trebuie musai să vadă pe viu tancurile şi avioanele. Am scobocit prin casă să găsesc un tricolor micuţ pe care nici nu mai ştiu de unde îl avem şi le-am dat să îl aibă la ei. Chiar şi petecul ăla de pânză a avut darul să mă emoţioneze un pic, atât de puternică este simbolistica lui. Dat fiind că mai mult de 20 de ani am fost educată să respect vechiul tricolor comunist, mi-e destul de greu să nu mă gândesc la acea variantă de drapel naţional.