Translate

vineri, 3 ianuarie 2014

Un proiect cu cantec

Va spuneam ieri ca am gasit pe net o idee de reciclare a cutiilor de la conserve, folosind tehnica servetelului. Imaginea pe care am vazut-o era urmatoarea:

Sursa
...sau asta:
Sursa


Nu-i asa ca sunt adorabile?
Daaaa...cand te uiti asa, la conservele astea decorate, iti zici ca e un fleac si aproape toate tutorialele de pe net te fac sa crezi asta. Iti iei acolo doua, trei materiale, tragi o vopsea, lipesti poza si gata opera de arta. Fals! Cu toate ca stiam ca nimic nu este asa de simplu cum pare, am cazut in capcana. Imediat dupa ce am vazut pozele de mai sus, m-am repezit la plasa cu reciclate de pe balcon si am recuperat cele doua cutii de la fasole pe care le aruncasem cu o zi inainte. Fasolea fusese buna, adica cu cheita si marginea cutiilor se retezase frumos. Si ascutit. Pentru ca am bagat mana sa le spal si m-am taiat instantaneu la degetul mare. Sangeram ca un porc cand m-a vazut fiu-meu. Ala mic a racnit sa-mi pun un leucoplast, dar eu tocmai vizionasem Riddick (ultimul, din 2013) cu Vin Diesel si eram inspirata de cate incasase tipul, fara sa dea coltu' evident, asa ca nu m-am impacientat de jumatea de litru de sange pe care o pierdusem in chiuveta, in nici un minut. Dupa care m-a dus capul sa iau ciocanul si sa turtesc marginea cu bucluc pana n-am mai simtit nimic la pipait. Nu stiu ce si-or fi inchipuit ca fac pensionarii de dedesubt, de bocaneam in halul acela... A urmat racairea hartiei. La inceput am jupuit-o usor, ramasesera doar urme de lipici in doua puncte. Un lipici gros, rebel, nemuritor. N-a iesit decat frecandu-l cu veo cateva randuri de praf de curatat si cu varful cutitului, scobind printre santurile acelea marunte de pe suprafata metalului. Curgeau deja apele pe mine si ma lua cu ameteli. Exact ca in Riddick!
Booon, m-am uitat din nou la pozele-model si a trebuit sa recunosc ca autorul probabil daduse un strat de baza de...ceva, nu stiu exact ce, ca sa nu oxideze metalul. Am studiat cutiile mele si am constatat ca pe interior sunt prevazute cu o pojghita alba. Mi-am zis ca lacul final le va proteja suficient. Asa ca am trecut la faza doi, gaurirea. Pai, na! Observati ca au gaurele in laterale si maner de sarma. Asta mi s-a parut floare la ureche. M-am dus la sculele din debara, am luat ciocanul si un cui potrivit si m-am intors pe balcon. Degetul ranit nu mai sangera, dar imi dadea o senzatie ca nu prea mai pot folosi mana. M-am chinuit crancen sa potrivesc cuiul pe dinauntru si sa-l tin ca sa dau cu ciocanul. Aluneca in toate directiile. Am nimerit de vreo trei ori unghia si o data floarea cuiului. Am repetat operatiunea si pe dinafara, cu acelasi raport de 3 unghie/1 cui, apoi am luat surubelnita in cruce si am reusit sa rotesc cuiul cu filet pana a trecut prin metal. Deja imi cam pierise rabdarea. Apoi am constat ca marginile gaurii inteapa rau, deci am luat pila si le-am pilit. Imi rupsesem o unghie si aveam mai multe zgarieturi pe manutele mele gingase. Inteleg ca am terminat liceul cu diploma de lacatus-mecanic, dar nu ma simt deloc facuta pentru munca de jos.
Intr-un final apoteotic am dat un strat de grund acrilic pe cutiile mele, am bibilit o groaza sa decupez niste floarea-soarelui si vreo cateva frunze de vita-de-vie si am reusit sa le lipesc. Dar apoi, micul diavol din urechea stanga mi-a soptit provocator ca e prea simplut modelul, asa ca mi-a venit o idee. N-am incercat niciodata decoupage-ul in relief, nici n-am pasta speciala pentru asa ceva, dar am chit universal in casa. Chitul e moale, se usuca greu si este usor de modelat. Am aplicat un strat de vreo 2 mm pe florile mari si am lipit inca un rand. Am dat cu patina pe grund sa arate invechit si gata cutiile. Floare la ureche, cum ziceam!
Iata rezultatul, mai putin agatatoarea de sarma, ca trebuie sa le si lacuiesc:

 

Va invit sa incercati si voi, este un proiect de reciclare extrem de simplu, nu implica mai mult de doua zile de chin si 1/2 litru de lichid vital risipit.
Sa readucem la viata ambalajele reutilizabile!
Aleluia!







15 comentarii:

  1. Nu stiu cat vei folosi tu cutiile astea ,dar imi place hotararea in a termina o treaba inceputa.Ma surprinde ca ai destule scule si sti sa le utilizezi.Un inceput de an foarte ingenios.Seara buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cutiile le agat pe undeva si tin chibrituri sau nasturi in ele sau alte maruntisuri. Sa stii ca am un porcoi de scule, zici ca e vreun instalator in familie. Dar nu e ! Ne plac sculele pur si simplu.

      Ștergere
  2. Au iesit foarte bine! Dar nu prea sunt convinsa ca merita sa risc o taietura in conserva :)
    Am avut una pe cand eram prin facultate, m-a pansat tata cu o ditamai frunza de aloe vera, care a ajutat enorm, dar de atunci nu ma mai bag la spalat conserve. niciodata! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La mine taieturile si arsurile sunt la ordinea zilei ca sunt cam repezita. Greu ma sperie ceva.

      Ștergere
  3. Te înştiinţez că, după ce ţi-a citit aventura, Homer s-a dus - puşcă în Ithaca, să plângă pe umărul lui Ulyse, gelos că nu a povestit el asţă întâmplare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adica vrei sa insinuezi ca as putea intra in legenda? Nu mi-ar displace!

      Ștergere
    2. Asta se va întâmpla când vei termina a 1001-a cutie de fasole, în a 1001-a noapte de povestit cum ţi-ai tăiat deş'tu. Curaj, nu mai ai mult!

      Ștergere
    3. Din pacate nu stiu daca fac fata la atata fasole si nu am nici atata sange la dispozitie, ma multumesc daca m-or pomeni nepotii.

      Ștergere
  4. Wow...super! Multa munca ce-i drept, dar a iesit de nota 20! Dar ce poveste, zici ca am citit un thriller:))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am vrut sa arat ca astfel de proiecte nu sunt usor de realizat, lucrurile facute de mana inglobeaza si "sudoarea fruntii", nu sunt chestii fabricate in serie pe o linie tehnologica.

      Ștergere
  5. La mulţi ani! Un An Nou bun şi frumos, sănătate, bucurii şi împliniri, alături de cei dragi! :-)

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte frumoase cutiile, dar poţi să te tai şi cu o coală de hârtie! Eu făceam matriţe pentru lumânări din cutii de bere. :) La mulţi ani!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exista o (re)utilizare pentru orice, din cutii de bere am vazut taiate cercuri pentru bijuterii frumoase.

      Ștergere
  7. Sunt foarte frumoase, dar ultima rana la mana am dobandit-o incercand sa fac ghem o hartie, o taietura pacatoasa intre degetul mare si restul mainii care a sangerat fix cat ai patit tu cu cutia, ca atare nu cred ca e un proiect potrivit pentru mine :)

    RăspundețiȘtergere

Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.