Translate

sâmbătă, 3 august 2013

Jurnal de weekend

Va spuneam zilele trecute ca am fost la Brasov in interes de serviciu. Mai exact am participat la o intalnire desfasurata in cadrul unui proiect implementat de Fundatia Carpati, pe tema animalelor semiacvatice. De fapt a fost vorba despre trei dintre aceste animale, nurca, vidra si castorul, protejate pe la noi. Proiectul si oamenii care il deruleaza vor sa gaseasca un mod de a conserva mai eficient aceste specii aflate pe punctul de a intra in conflict omul. Cum ar putea niste animale atat de simpatice sa interactioneze negativ cu cetatenii patriei? Pai nurca si vidra mananca pestele, iar castorul roade pomii si legumele. Amanunte despre proiect gasiti aici . Pe noi ne-a interesat castorul in mod special deoarece a inceput sa faca probleme in unele zone, unde construieste binecunoscutele baraje si vizuini si produce mici inundatii pe terenurile localnicilor.
Castorul e protejat deoarece pe la 1824 a disparut de la noi din tara si a fost reintrodus in 1996 parca, aducandu-se vreo 20 de perechi de pe meleaguri straine. I-a mers atat de bine incat acum a ajuns la frumoasa populatie de vreo 1500 de exemplare si tinde sa ocupe din ce in ce mai multe paraie. Bineinteles ca nu poate fi vanat, asa ca trebuie gasite asa-zisele "masuri de management" prin care sa poata fi controlate daunele produse de el. Pai cum sa-l vanezi daca tocmai de-aceea a si disparut! Pentru ca blanita lui era foarte cautata. Brebul, cum i se zice popular, a lasat urmele trecerii sale prin istorie, dand nume unor localitati, cum ar fi Brebu in Prahova si nume de familie ca Breban sau Brebeanu.

 
 Am preluat de pe site-ul Fundatiei Carpati pozele celor trei eroi de poveste. Uitati-va la mutrisoarele lor si spuneti si voi daca te poti supara pe asa dragalasenii, cu toate pagubele pe care chipurile le fac! Hai sa fim seriosi! Sunt atat de inteligente si bine adaptate, incat ar fi mare pacat sa poata fi vanate din nou. In alta ordine de idei, saptamana ras-trecuta n-am avut timp de sticlele mele, dar astazi am reusit sa termin cate ceva. Prima sticla, luata fata-verso, a fost de la cognac Heraklion. In poza nu se vede bine, dar este ingusta in diametru si mult mai inalta ca una obisnuita. Am decorat-o cu un servetel cu crizanteme foarte aspectuos. Sper sa gasesc o farfurie si sa am un set ca de obicei. Borcanul este in set cu sticla cu pauni facuta ultima oara.




6 comentarii:

  1. Nu stiam aceste amanunte despre animalutele respective.Mai invatam.Sticlele sunt opere de arta.Este talent si indemanare.Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mie imi sunt foarte dragi animalele si as muta oamenii din acele locuri numai ca sa le las pe ele sa se desfasoare. Eh, dar nici asta nu-i posibil. Mutrisoarele lor sunt asa de dragalase. Multam pentru info.
    Picturile de pe sticle sunt opere de arat, confirm ce zicea si Floare bunica, mai sus. Daca ma gandesc la un decor pentru noul meu apartament din care sa faca parte si ceva obiecte hand made, la tine ma voi gandi cu siguranta.
    Seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  3. Mie mi-ar place să văd pe viu cum lucrează castorii la un baraj. Mi se pare foarte interesant.
    Ca de obicei, iese din mâinile tale este foarte frumos.

    RăspundețiȘtergere
  4. E curios cum, indiferent de regimul politic, omul gaseste mijloace pentru a faptui ce si-a varat in minte, interesat putin spre deloc de perpetuarea altor specii. Functionand pe sistemul "mie sa-mi ajunga cat mai multa plapuma". Intr-adevar, simpatice animalutze.
    Creatiile tale sunt cu adevarat deosebite. Felicitari pentru talent!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce frumos e borcanul turcoaz!
    Nu stiam de unde vine numele localitatii Brebu

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.