Translate

sâmbătă, 19 iulie 2014

Despre vocaţie, inspiraţie şi o muzã neaşteptatã



Fiecare copil viseazã sã devinã CINEVA când va fi mare. De obicei doctor, soldat, ninja (ca în cazul odraslei mele…tot e mai bine decât gunoier ca acum un an!), balerinã, Elena Udrea (cea mai originalã zicere auzitã din gura unei fetiţe de 10 ani), top-model… Ei bine, cum pe vremea mea nu se ştia nimic despre unele dintre ocupaţiile de mai sus, eu îmi doream sã fiu…poet. Poetesã, poeatã sau cum s-o mai formulând la feminin şi lejer ironic.
Citeam poezie cu kilogramul şi-mi exersam abilitatea de a pune în versuri dulcege sentimentele şi puţina experienţã de viaţã. Chestia asta m-a ţinut îngrijorãtor de mult, cam pânã pe la finalul liceului când am avut o revelaţie. Aceea a faptului cã uşurinţa în arta versificãrii nu te transformã automat într-un poet adevãrat.
Ca şi în cazul pictorilor, poeţii pot fi geniali sau mediocri, deşi a doua categorie nici n-ar trebui sã existe dacã persoanele în cauzã ar avea un dram de simţ al auto-criticii. Am renunţat la visul de a face din poezie un mod de a trãi deoarece mama naturã m-a cadorisit cu obiectivitate din belşug. Aşa cã am coborât încet-încet din înaltele sfere în care se învârteau visurile mele cele mai intime şi am trecut la probleme mai apropiate de realitatea imediatã. Totuşi, recunosc cã mai exersez din când în când, dar fooooaaaarte rar…M-am pierdut în banalitatea cotidianã şi inspiraţia nu m-a mai vizitat atât de des ca înainte. Plus cã muza, acea entitate nedefinitã invocatã de unii ca sursã a inspiraţiei, s-a sãturat probabil sã mã tot aştepte şi a preferat sã-şi gãseascã un muritor mai consecvent.
N-aş mai fi cãlcat chiar deloc pe tãrâmul poeziei dacã într-o zi, ţopãind cu graţie din articol în articol pe net, n-aş fi dat peste un concurs al cãrui regulament nu m-ar fi trimis pe site-ul unui magazin online de tip outlet, axat pe lenjerii de pat. Mno, cum pot fi lenjeriile de pat la outlet? Habar n-aveam cã existã aşa ceva, eu credeam cã numai chestiile care trebuie sã fie la modã, gen încãlţaminte, accesorii sau îmbrãcãminte, pot ajunge la outlet. Ei bine, magazinul în cauzã furnizeazã produse la cele mai mici preţuri, fiind primul de acest tip din România. Am intrat de curiozitate, neaşteptându-mã la cine ştie ce, şi am avut surpriza, nu numai sã gãsesc unele dintre cele mai frumoase imprimeuri pe care le-am vãzut eu vreodatã, dar şi sã dau peste tehnologie de care n-auzisem în viaţa mea! 3D şi 5D?! La lenjerii de pat ?! Ce fel de OUTLET este ãsta, fraţilor? Mie mi se pare cã vine dintr-un viitor SF, nu cã este ceva deja depãşit!
“Ce legãturã este între poezie, inspiraţie şi lenjeria de pat?”, veţi zice… Una mare de tot, vã rãspund, deoarece unele dintre modelele la care m-am uitat au declanşat ceva în acea parte a creierului meu, încuiatã cu şapte lacãte de mulţi ani. Si iatã-mã şoptind din nou cuvinte “asortate”, ritmate, dansând prin aer cu graţia unor zâne diafane. “Stai puţin…”, zvâcneşte cealaltã parte a creierului meu, aceea care a citit prea multe cãrţi despre cãlãtorii în timp, porţi stelare şi tehnologie extraterestrã. “Nu cumva 3D şi 5D-ul ãsta este vreo trecere secretã cãtre un univers paralel?”. Ba chiar la promotie, ca in aceasta perioada este 1+1 gratis.
Ce este sau ce nu este, cert este cã imaginile par sã te cuprindã şi sã te absoarba spre alt loc, unul de vis care mie mi-a descãtuşat încã o data dorinţa de a vorbi în versuri. Iatã ce a ieşit!

  Mergeam pe strãzi, la întâmplare, cu gulerul ridicat
Si ploaia rãpãind în borul lãsat al pãlãriei.
Mergeam ca un câine zgribulit, dar mândru de libertatea sa
Si singurii martori ai orgoliului meu naiv erau siluetele caselor, abia desluşite pe sub bolţile de ploaie.
Doar eu şi acest drum al oraşului de piatrã pe care rãtãcesc în delir,
Impãrtãşindu-mi fericirea zidurilor aburite de rãsuflarea dinlãuntrul lor.


S-au rãtãcit în mine pãsãri
Venind în stoluri de departe,
Dând cântul lor luminii moarte
Din lemnul unor stinse ruguri.
Le aşteptam cu viaţa toatã
Sã-mi coloreze cerul gol
Si sã-mi strãbatã zborul lor
Mãsura fiinţei ca pe-o hartã.
 

   Eu sunt ultima licornã!
Lângã mine se dezgheaţã
Duhul apelor de mai,
Iarba creşte în fâneaţã
Si pe iarbã rãsar cai.
Cornul meu se rãsuceşte,
Cu lumina-i de smarald,
In rotunzii solzi de peşte
Incrustaţi în iazul cald.



M-am şters la ochi de stropii de luminã,
Am şters şi geamul aburit de nori
Si-abia atunci vãzui cã-n biata mea grãdinã
Se rãsuceau tulpinile de flori!


In incheiere, va invit sa faceti un exercitiu de imaginatie, daca aceste lenjerii de pat va inspira, si sa participati la randul vostru la concurs. Nu trebuie neaparat sa aveti blog, va puteti inscrie articolul la sectiunea "Contact", pe  http://concursuldeblogging.ro unde este gazduita competitia. Succes!

22 de comentarii:

  1. Stiu de concurs, de inscris nu ma inscriu, insa te sustin pe tine. Hei chiar ai talent, imi plac micile poezii, interesanta postare ca de obicei! Apropo si eu vroiam sa devin poeta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc de sustinere! Am constatat in timp ca am si pierdut abilitatea de a mai face poezioare, cateodata parca regret zilele acelea! Oare o lenjerie de pat ca un tablou mi-ar readuce indemanarea? Cine stie!

      Ștergere
  2. Dar care din ele ţi s-ar potrivi? ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. Scrii clar mai bine in proza, iar ceea ce ai patit tu cu obiectivitatea si ai decis sa renunti la poezie, mi s-a intamplat si mie. Dar am admirat faptul ca te-ai jucat printre stiluri de la cel usor acid, ironic si pana la versificat. Felicitari si bafta la concurs.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, vorba aceea ...decat gaina toata viata, mai bine vultur o zi. Ma tot gandesc la ce scriam, cu duiosie, dar imi dau seama ca era doar un moft, nu o vocatie. Multumesc pentru aprecieri!

      Ștergere
    2. Hai ca am ras in hohote....nu stiam vorba asta...

      Ștergere
  4. Seamana cu farfuriile tale lenjeriile astea, aproape ca ai vrea sa le pastrezi numai de frumoase daca nu ar fi asa interesant sa dormi in ele :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta e buna! M-am gandit un moment sa alatur niste poze cu sticlele mele, esti fantastica! Am vazut si eu ca modelele sunt cam pe stilul meu de a decora.

      Ștergere
    2. o sa citesc regulamentul de tura asta, daca nu conteaza de cate ori comenteaza un om sa mai vin pe aici, un premiu prinde bine la toata lumea :)

      Ștergere
  5. Frumoase versuri. Continua!
    Succes la concurs!

    RăspundețiȘtergere
  6. Bună Draga mea!
    Superbe versuri,te rog să continui că o faci destul de bine!
    Mult sucees la concurs!
    Duminică plăcută îți doresc!
    Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  7. oh, da imprimeurile din noapte care fac visele sa devina rime :)
    cred ca un somn in lenjerii care sunt viu colorate sau cu o anumita tematica te fac in mod inconstient sa te simti cumva anume :)
    Mi-a placut articolul si succes

    RăspundețiȘtergere
  8. emotionanta postare... mi-a mers la suflet! chiar daca nu ai mai vrut, tu ai devenit totusi poeta (fara ironie) Toate poezioarele de aici mi-au placut. Cel mai mult mi-a placut cea cu inorogul si pe locul doi cea despre florile din gradina.
    cat despre lenjerie de pat 5D mi se pare o denumire atât de exagerata, incât inclina în ridicul! Terminologia de specialitate a definit pe lânga cele 3 dimensiuni ale spatiului, a patra dimensiune ca fiind inducerea suplimentara a senzatiei de miscare si a cincea o inducere a parfumului specific temei ce se deruleaza în fata ochilor. Mi-e greu sa cred ca învelindu-te cu lenjeria de pat cu imprimeu "lebede" simti mirosul de balta, vântul adiind prin papura si mângâierea razelor de soare :)) Dar de! La ce nu recurg anumite firme sa-si vânda toate produsele?! :))
    te pup. O duminica seara placuta, alaturi de micutul ninja!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dat fiindca eu dorm dintotdeauna in 1D, adica lenjerie alba, ca asa am avut zestre de la bunica si de la mama, e de inteles ca modelele ma incanta cu adevarat. Imi pare bine ca iti plac poezioarele mele!

      Ștergere
  9. Incearca sa-ti gasesti din nou inspiratia, dar nu o forta sa vina. Merita! Sunt foarte frumoase poeziile tale! In special ultimele doua.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ok...Initial mi-au atras atentia lenjeriile, imaginile sunt iesite din comun pentru aceste articole de pat; cred ca sunt facute sa te faca sa uiti pentru un scurt moment, de rutina, de problemele de peste zi, sunt facute sa te relaxezi, dupa care, am citit articolul si pe parcurs am uitat complet ca este scris cu referire la aceste lenjerii, atat de bine este scris. Cat despre poezie nu am cuvinte; nu cred sa m-ai fi scris cineva o poezie care sa exprime in versuri impresia pe care ti-o lasa imaginile imprimate pe o lenjerie. Pur si simplu fabuloasa poezia.

    RăspundețiȘtergere
  11. Multumesc! Nu ma asteptam sa va placa atat de mult poezioarele, parca incepe sa ma bantuie inspiratia din nou... Cat despre lenjeriile de la outlet e clar aduc o pata de culoare in casa, cum sa nu te inspire?!

    RăspundețiȘtergere
  12. Poezia cu inorogul mi-a placut si mie mult. Mi-as fi imaginat orice despre tine, dar nu ca poti scrie si in versuri. :)
    Bafta multa la concurs!

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.