Translate

marți, 28 iunie 2016

Confort din natura cu preturi accesibile

Paie de cereale, coceni de porumb, deseuri din lemn, tulpini de floarea-soarelui, ace de cetina uscata... "Deseuri!", spuneti voi...
"Materiale pentru izolat casa", afirma specialistii.
Prima data cand am accesat site-ul proiectului Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse din România, am crezut ca este doar o alta varianta a programului Casa Verde derulat de cativa ani de Ministerul Mediului si care isi anunta reluarea, in acest an, cu mare tam-tam. Apoi am observat ca nu este deloc acelasi lucru, ba pare sa fie cu mult mai interesant deoarece se doreste a avea o componenta in primul rand educativa, furnizand un kow-how de exceptie intr-un domeniu care ne implica pe toti: termoizolarea locuintelor.
Dar ce termoizolare! Mergand pe ideea ca metoda clasica de termoizolare este costisitoare pentru un numar covarsitor de familii cu venituri reduse, proiectul incearca sa ne deschida ochii asupra altor tehnici ce utilizeaza materiale la indemana in orice gospodarie, mai ales in cele de la tara. Bineinteles ca nici locuitorii caselor din mediul urban nu sunt exceptati daca vor sa apeleze la solutii neconventionale. Ba, poate ca sunt unii care, nu din lipsa de bani, ci din dorinta de a trai sanatos si natural, vor incerca aceasta alternativa.
Ca sa nu devin incoerenta, ar trebui sa incep cu faptul ca acest proiect este parte a campaniei "Caldura la indemana" derulat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar partenerii din tara noastra sunt Ministerul Mediului, Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania, Ministerul Dezvoltarii Regionale.
Daca sunteti inraiti ai Facebook-ului, aveti la indemana si contul proiectului. 
 

                   
Una peste alta, exista recomandari privind materialele utilizate, grupate pe zone de relief- zonele joase ale tarii, zonele de podis, premontane sau montane- la care se adauga materiale potrivite izolarii prin placare. Dar nu va ganditi la placi gen polistiren, ci tot la materiale naturale gen pleava de cereale sau fibre de canepa si in.

Recunosc ca in prima faza m-a pufnit rasul, gandindu-ma cum ar arata blocul meu de 14 etaje "imblanit" cu o haina din legaturi de stuf si dominand orasul cu o caciula tuflita din coceni de porumb, in timp ce din subsol s-ar revarsa ghemotoace de lana de oaie. Mdeh, omul glumet!
Citind insa pe indelete manualul de lucru, o surpriza si o incantare pentru mine deoarece dovedeste cu poze si explicatii tehnice cum se obtine efectiv termoizolarea ideala, mi-am adus aminte ce ne-am mai chinuit cu locuinta bunicilor mei de la tara, o casa construita prost, daramata de cutremurul din '77 si refacuta pe aceeasi temelie, cu aceleasi hibe insurmontabile: era pe jumatate extrem de intunecoasa si umeda iarna din cauza pivnitei. Vacantele mele din anotimpul rece nu erau tocmai cele mai confortabile. Rufele din sifonierul din camera unde nu se facea focul erau vesnic jilave si ma varam seara, zgribulita, in niste cearsafuri neplacut de reci. As fi demolat casa aia si as fi reconstruit-o daca n-ar fi fost casa parinteasca, plina de amintiri de nepretuit.

Dar nu era nevoie de o masura atat de radicala, ci doar de putina informatie. Mergand pe mana echipei din spatele proiectului de mai sus, as fi deschis manualul pentru zonele premontane pentru ca acolo m-as fi incadrat si as fi incercat ceva cu totul nou, la costuri mai mult decat acceptabile. Casa bunicilor mei este facuta din caramida si plasata intr-un sat din Subcarpati, o zona cu ierni destul de severe, asa cum atrage atentia si Dr.Ing.Constantin Miron, autorul publicatiei. Dansul recomanda ca materiale apte pentru termoizolare lemnul si deseurile din lemn, lana de oaie, paie de cereale, coceni de porumb, mai rar tulpini de floarea-soarelui si fibre de canepa/in. Acum, daca stau sa ma gandesc, aceste materiale chiar sunt caracteristice dealurilor inalte, padurea este aproape, se practica silvicultura si prelucrarea lemnului din plin, oieritul asijderea, se cultiva porumb in fiecare gospodarie.

Indiferent de materialul pentru care as opta, tehnica de lucru este aceeasi si v-o redau pe scurt ca sa va faceti o idee:
- se toarna o alee ingusta (suport de 10-12 cm inaltime) pe langa zidul casei, pe tot perimetrul acesteia;
- se acopera suportul cu un strat de carton bitumat pentru izolare;
- se aseaza deasupra o grinda de lemn pe tot perimetrul casei;
- peste grinda vine al doilea strat de bitum cartonat;
- pe grinzile orizontale se monteaza stalpi verticali si cu asta este pregatit suportul pentru materialul ales;
- pentru omogenizarea si stabilizarea materialului termoizolant se foloseste imbibarea cu solutii de argila, var si apa.

Si acum, pregatirile fiind gata, sa zicem ca eu aleg rumegusul ca material termoizolant. Acesta are insa o granulatie mica, asa ca trebuie sa folosesc o plasa de sarma cu ochiuri mai mici pe care o fixez cu sipci orizontale si oblice pe stalpisorii verticali de lemn, inchizand casetele. Torn rumegusul, il bat si apoi ma ocup de finisajele exterioare ca doar nu voi lasa materialul expus intemperiilor. La exterior exista o conditie de baza: sa nu se foloseasca materiale impermeabile. Rumegusul trebuie sa respire si sa se aeriseasca pentru a se usca perfect si pentru a nu aparea putrezirea.

Si cam asta ar fi...lucrarea. Un soi de Do It Yourself cu costuri minime. In varianta cea mai costisitoare, adica folosind plasa zincata si scandura de lemn, iese la 27 de lei/mp. Totusi, DIY sa fie, dar citind cu atentie manualul ca are multe instructiuni si chichite si parca trebuie si un mester mai destupat sa te ajute. Dar daca ai skill-uri si esti ambitios, o faci si singur. Ca sa ai cu ce te mandri.

Ar trebui sa va spun ca pe site-ul proiectului gasiti mai multe informatii si date ca de pilda faptul ca au fost deja organizate cursuri de instruire pentru 300 de specialisti din cadrul primariilor, precum si cursuri postuniversitare pentru 100 de formatori in domeniul eficientei energetice a cladirilor. Daca va intereseaza, modulele de prezentare sunt in sectiunea Proiect-Directii de actiune-Formare si instruire.

Nu voi incheia inainte de a spune ca o casa batraneasca, indiferent cat de bine sau prost a fost construita, reprezinta o marturie pentru viata din alte epoci. Este simplu sa darami, mai greu este sa pierzi amintirile. Mai bine imbunatatesti si te bucuri ca ai prelungit viata unor ziduri care inseamna ceva pentru identitatea unui loc. In fond, de asta sufera satele noastre, de modernizare fortata si de disparitia personalitatii.


                                           

4 comentarii:

  1. Sper din tot sufletul să funcţioneze proiectul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, este inedit, sper sa convinga oamenii.

      Ștergere
  2. Eu sunt putin derutata. Faptul ca totul a devenit un proiect de intoarcere catre natura si materiale naturale e laudabil, ca a devenit ceva ce trebuie facut cunoscut, sa zicem ca iar ma bucur, dar, ciudat e că, odinioara, asa se faceau izolatiile și nu numai. Mi-amintesc acoperisul cu stuf, casa de chirpici, care trebuia izolata și cumpăra bunicul tablă gen bitum, făcea cofraje și folosea lut și var. Stiu ca lutul il aduceau ei, iar varul il cumparau de la carute cu coviltir. Si da, izolau cu stuf și coceni de porumb. Vizionari, se pare. Eu, in schimb, am pus lana, intr-o camera, in loc de vata de sticla. Tocmai venise cineva din Franta cu chestii inovatoare. Una peste alta, interesant proiect.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai asta este: revenirea la traditie, la metode putin costisitoare. Este si un mod de a reutiliza deseurile. Sunt lucruri care s-au pierdut in ultimele generatii, trebuie reinvatate, dar de data asta nu numai de catre cei saraci, ci si de cei care vor o alternativa naturala. Banuiesc ca o casa termoizolata astfel poate fi si un punct de atractie intr-o localitate. Astept sa vad pe site ce proiecte-pilot vor incarca, sunt curioasa unde au fost derulate.

      Ștergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.