Translate

duminică, 1 aprilie 2012

Cat te costa sa ai un copil…

Acum vreun an era o reclamă tare la televizor, de câte ori o vizionam râdeam de picam pe spate....un tatic (un tip bine evident) este la cumpărături într-un supermarket, însoţit de băieţelul lui de vreo 5 anişori (am apreciat eu), un puşti simpatic foc. Dacă ţin bine minte scenariul, faza tare intervine când « drăcşorul » vrea ceva iar tatăl îi spune ca nu se poate, moment în care odrasla se trânteşte pe jos şi începe să orăcăie şi să facă o criză de isterie, tipică pentru copiii răsfăţaţi. Bietul tată rămâne interzis de ieşirea plodului iar pe ecran apare un nume de marcă de prezervative şi un îndemn de genul să te gândeşti mai bine înainte de a face copii.
Glumă, glumă dar există numeroase clipe în viaţă când, uitând de înălţătoarea dragoste de mamă, îţi vine să zici « Auzi bărbate, de ce am vrut noi să facem copilul ăsta ?! ».
Niciodată să nu vă îndoiţi de ce aţi făcut un copil...din dragoste, indiferent care a fost conjunctura. Totuşi, pentru cele care nu au ajuns încă la această etapă şi îsi planifică  sau îsi doresc cu ardoare un copil, pot să spun că nu există sfaturi, manuale, familie atotştiutoare, prieteni binevoitori care sa te pregătească pentru furtuna....financiară ce te aşteaptă. Dar despre ce furtună credeaţi că vorbesc ? Psihologie găsiţi pe toate cărările, dar un specialist în programarea cheltuielilor cu copilul, nu !
Dacă în acest moment aveţi impresia că sunteţi stăpâni pe propriile venituri sau că vă puteţi controla cheltuielile, să ştiţi că un copil de 5-6-7 ani vă poate băga în cea mai neagră criză financiară numai gângurind drăgălaş că vrea şi el la MacDonald’s. Pentru cei novici în arta de a fi părinte, MacDonald’s este varianta culinară a unei găuri negre. Perversitatea într-ale comerţului nu are margini...culmea diabolicului este aceea că această companie oferă jucărele la cumpărarea unui menu cu preţ mic. Jucărelele nu sunt niciodată singure ci în serii sau colecţii, iar copiii adoră să colecţioneze ceva, de regulă în exemplare cât mai multe. Nu are nici un farmec dacă nu ai toată colecţia, nu contează că odrasla se uită la ea preţ de două zile, după care îşi găseşte altă colecţie de adunat. Banii tăi se îngroapă în lăzi de carton odată cu jucărelele bine depozitate. Puteţi să scrieţi liniştiţi pe cutii « Aici sunt banii dumneavoastră » că le-aţi pierdut urma definitiv, exact cum se întâmpla şi în economie. Vă aduceţi aminte de colecţiile astea doar când constataţi că nu mai aveţi spaţiu şi ar trebui să mai cumpăraţi o mobilă. Asta este o cheltuială derivată sau colaterală. Opţiunea ar fi să scăpaţi de jucărele dar nu puteţi să faceţi chestia asta până când copilul nu face 18 ani iar voi speraţi că a uitat ce i-aţi cumpărat odată...
Hainele. Hainele unui copil sunt, de multe ori la fel de scumpe ca cele de adult. Nu înţeleg de ce pentru că intră mai puţin material şi la urma urmei pot fi folosite şi resturi de la confecţionarea hainelor de adulţi. Staţi liniştiţi că logica nu are nimic de-a face în treaba asta...Dacă te zgârceşti şi cumperi un tricou ieftin, fii sigură că la primul spălat e mai lat cu două palme şi mai scurt cu tot atâta...pentru echilibru, as zice eu. Veţi avea surpriza sa luaţi o pijămăluţa la care bluza să ajungă cu câteva mărimi mai mică, în timp ce pantalonii se lungesc şi se îngustează de nu mai încape copilul în ei. Acestea sunt cheltuieli neprevăzute. Avantajul este că vă alegeţi cu un morman de cârpe numai bune de folosit la curăţenie.
Bolile de tot felul. Bolile unui copil sunt devastatoare pentru părinţi. In paralel cu tratamentul copilului (care este foarte stufos şi corespunzător de scump) trebuie să vă luaţi propriul tratament...calmante şi somnifere. E mai greu pentru părinte să-şi vadă copilul zăcând decât pentru copil care nu prea ştie ce i se întâmplă. Dacă vreţi să preîntâmpinaţi îmbolnăvirile dese trebuie să investiţi serios în vitamine şi minerale ca suplimente. Astea costă mult, trebuie să vă creaţi un fond special pentru vitamine şi minerale...Până pe la 7 ani (ai copilului !) veţi avea  atâtea medicamente în casă, încât vă veţi putea deschide propria afacere. Acestea sunt cheltuieli inevitabile. Faceţi tot ce puteţi ca să nu vă simţiţi vinovaţi că nu aţi încercat tot ce se putea.
Meseria de parinte este epuizantă. Daca tot mai vreţi să o prestaţi, strângeţi cureaua cu câţiva ani înainte de a avea un descendent. In caz contrar, staţi liniştiţi, nimeni n-a fost vreodată atât de înţelept încât să se gândească la treaba asta !
SFAT
Un copil bolnavior trebuie consolat cu ceva palpabil, asa ca va recomand vizitarea unui magazin cu lego jucarii si achizitionarea unui joc cu lego city care sa-l inveseleasca.

2 comentarii:

  1. Pai cine vede postarea asta chiar ajunge la concluzia ca prezervativul e mai ieftin :)
    Lasand gluma la o parte, sunt si oamenii care nu gandesc dincolo de "Vreau copil!!!" si cei care asteapta prea mult tot calculand si ajung sa nu mai poata avea unul. Ar trebui sa existe un echilibru intre constienta cheltuielilor pe care le impune marirea familiei si planificare mult prea riguroasa a tuturor cheltuielilor si planurilor de viitor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Este o caracteristica a zilelor noastre...pe de-o parte iti doresti un copil, ca ceasul biologic ticaie innebunit, pe de alta parte te zbati de multe ori sa traiesti decent si vezi ca nu-ti iese nimic si te intrebi cu ce sa mai cresti si un copil. Pe la 20 de ani ai o oarecare inconstienta a varstei, iubesti si esti iubit, ai senzatia ca te poti descurca cu un copil...dupa 30-35 insa incepi sa judeci mai bine toate aspectele.

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.