Translate

vineri, 2 mai 2014

Salvarea vine de la Compania DDD

Zilele trecute, pe holul institutiei unde lucrez am dat peste un gandac negru, din fericire decedat, altminteri as fi luat-o la fuga. Ei, da, sunt dintre cei cu fobie, in loc sa stau si sa pocnesc lighioana cu pantoful eu dau bir cu fugitii. Chiar si asa, am ocolit de la distanta exemplarul, rasufland usurata ca tratamentele aplicate de firma specializata cu ceva luni in urma inca mai aveau efect. Dar asta mi-a adus aminte de o alta perioada a vietii mele, una neagra de tot.

Am fost sub asediu. Nu, nu exagerez. Totul s-a intamplat acum vreo 8 ani, la putin timp dupa ce ne mutasem in apartament. Va dati seama ca il aranjasem cu mare drag. Apartamentul nostru este destul de spatios, extrem de calduros si plin de lumina chiar si iarna. Am zugravit, am frecat peste tot, am muncit pe branci si intr-un final l-am vazut devenind un camin primitor. Apoi a aparut noul membru al familiei si viata noastra s-a aglomerat, lucrurile au intrat in viteza, nu mai aveam timp nici sa respir desi stateam acasa in concediul de ingrijire copil. Mama mea ma ajuta la treburi, iar dupa ce am reinceput serviciul, ea era cea care vedea de baietelul nostru. Tin minte ca intr-o zi, cand am ajuns acasa mama m-a anuntat ca vazuse un gandac langa usa. Inima mi-a sarit din piept, a intrat imediat in functiune fobia cu gandacii negri. M-am mai linistit (mare greseala!) cand am aflat ca nu era din cel negru, era unul mic, rosu. Ei bine, cu gandacii rosii nu avusesem de-a face, in blocul parintilor mei, in 30 de ani nu vazusem picior de gandac rosu. Nu pareau atat de amenintatori ca cei mari, de canalizare. Booon, am trecut cu vederea intamplarea. Timp de vreo saptamana nu s-a mai intamplat nimic.
Intr-o seara - si secunda aceea n-o sa o uit in viata mea, atat de tare m-a socat faza - m-am dus la bucatarie sa iau ceva. Am apasat intrerupatorul si primul obiect care mi-a cazut sub ochi a fost frigiderul, aflat in partea opusa a incaperii. Oameni buni, va rog sa ma credeti ca mi-a stat vocea in gat. Pe partea de sus a frigiderului fojgaiau gandaci de bucatarie . Am inceput sa strig dupa consort care a sarit nauc de pe canapeaua pe care atipise. Bineinteles ca, la lumina, gandacii disparusera in mare viteza intre instalatiile din spatele frigiderului, era ca si cum as fi avut o vedenie... Al meu a ascultat somnoros relatarea mea incoerenta si m-a anuntat cu nonsalanta ca intotdeauna fusesera gandaci rosii in bloc (parintii lui stateau tot acolo) si ca toata lumea se lupta cu ei. No, barbatii sunt mai insensibili la chestii de-astea, imi venea sa-i sar la beregata cand l-am auzit cat de linistit vorbeste despre asta. Ce sa va spun? A doua zi am facut ce ar fi facut oricine. Ne-am dotat cu cel mai tare spray de kilerit lighioane, am golit si mutat frigiderul, am tras mobila din bucatarie, am inchis usa si ne-am apucat de treaba. Nu va spun cat am muncit dupa operatiune sa spal si sa frec tot. Din acea zi memorabila mi-am dat seama care este cea mai inteligenta specie de pe pamant. Nu cainele, maimuta, delfinul sau elefantul, ci gandacul german! Fratilor, va spun ca este cea mai organizata si dotata specie pentru supravietuire. Noi aproape ca ne-am sinucis cu sprayul de gandaci, in timp ce gandacii n-au avut nici pe naiba! Daca va inchipuiti ca am scapat de ei imediat, va inselati amarnic! Am dus o lupta epuizanta, timp de aproape un an, perioada in care am intors casa cu fundul in sus de nenumarate ori. Am incercat cele mai fanteziste, otravitoare, inimaginabile mijloace de starpit gandacii. Am ajuns pana acolo incat am dat jos mobila de bucatarie suspendata si am mutat mare parte din vase in logie. Am desfiintat masca de chiuveta si am redus tot mobilierul de bucatarie la strictul necesar. Am avut momente cand am crezut ca o iau razna, nu mai suportam sa curat si sa dezinfectez cu spirt intruna, totul, inclusiv mobila... Citeam pe internet despre gandaci si simteam ca ma apuca disperarea cand vedeam ca nu gasesc o rezolvare. Cel mai tare ma innebunea faptul ca vecinii din jur erau pensionari, nu se agitau atat, aveau casele pline de lucruri si probabil colonii intregi de insecte. Degeaba incercam eu sa scap de gandaci, acestia veneau intruna pe sub usa de la intrare, pe langa tevi sau pe geam! Asociatia de locatari mai incercase sa faca dezinsectii, dar oamenii in varsta pur si simplu nu acceptau ca reprezentantii unei firme de profil sa intre in casele lor ca sa stropeasca! La un moment dat ajunsesem in asa hal de nervi incat ma gandeam serios sa ma mut. Cum s-a rezolvat totul? Pai, tot cu o firma specializata. Dupa indelungi discutii in sedintele de bloc, s-a facut in sfarsit o dezinsectie profesionala, temeinica.
Ce am vrut sa va transmit cu aceasta poveste? Stiu ca multi dintre voi va izbiti de aceasta problema. Cine afirma ca gandacii apar acolo unde este mizerie, nu stie despre ce vorbeste. Eu am putina mobila, peretii goi, pe jos e numai gresie, nici macar covoare clasice nu mai tin si tot am avut serios de furca. Gandacul german (sau rosu cum i se mai zice) are avantajul ca se catara pe pereti, ajunge peste tot, se simte bine in obiectele electrocasnice, chiar si in aragaz. Mi se face pielea gainii si acum cand va povestesc. Nu va osteniti sa cumparati produse clasice, nu-i omoara nici unul dintre cele aflate in comert. Este suficient sa supravietuiasca doar cateva exemplare ca sa refaca populatia foarte rapid. Indiferent ca stati la casa sau la apartament, unica solutie este sa chemati o firma specializata, cum ar fi Compania DDD , oamenii aceia sunt pregatiti pentru activitatea de dezinfectie, dezinsectie si deratizare, au solutii pentru fiecare problema in parte. Substantele utilizate sunt profesionale, de import sau autohtone, iar daunatorii vizati sunt de la gandacii de bucatarie la plosnite, molii, furnici, paianjeni sau soareci. Serviciile companiei sunt garantate, executate pe baza de contract, iar in cazul in care lucrarile nu au dat rezultatul scontat, acestea sunt refacute, lucru care se intampla extrem de rar.
In speranta ca experienta mea v-a ajutat sa luati o hotarare, am sa inchei cu o gluma. Ma uit la tv si vad o reclama la un aparat care cica alunga gandacii cu nu stiu ce unde si ma prapadesc de ras. Tipul care prezinta aparatul zice ceva de genul ca aparatul nu-i omoara, dar ii deranjeaza si-i face sa plece...Stiti vorba aia ca ce nu te omoara te face mai puternic? Asa si cu aparatul acesta. Stati linistiti ca nu alunga gandacii, nu va obositi sa dati banii aiurea...


 

6 comentarii:

  1. Asa este ! Daca nu se face o deratizare la tot blocul,nu scapi.Nu sunt fricoasa la nimic,din ce ai enumerat,dar imi e tare scarba de ele.Am si eu fobia curateniei si-ti dai seama...Ca ceva hazliu,avea Puiu Calinescu o sceneta cu gandaci,pe care o revad mereu.E tare de tot. Toate bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie nici acum nu mi-a trecut frica, verific peste tot, mut mobila, sunt cu ochii in patru...Experienta a fost traumatizanta!

      Ștergere
  2. E film de groaza ce povestesti tu aici, din fericire, n-am trait niciodata pe viu vreo invazie de gandaci.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si crede-ma ca n-am spus nici macar pe jumatate ! Unele chestii nici macar n-as mai putea sa le povestesc...

      Ștergere
  3. Nici mie nu imi plac gandacii, mi se par niste lighioane tare oribile. E greu sa scapi de ei, insa multumim ca ne-ai impartasit pataniile tale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am gandit sa-i scutesc de efort pe cei care trec prin experienta asta...Toti vor sa o rezolve cu mijloace proprii, in cazul gandacilor germani nu merge!

      Ștergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.