Translate

miercuri, 11 iunie 2014

Parfum şi putere într-o linguriţã de miere



Când eram mici aveam obiceiul sã mestecãm flori…salcâm, iasomie, tei, mâna Maicii Domnului … Câteodatã stau şi mã gândesc cã nu atât curiozitatea de copil, cât parfumul minunat şi nectarul dulce mã fãceau sã gust florile. La urma urmei, era acea dorinţã instinctivã de a ajunge la proprietãţile acestor plante. Probabil din acest motiv ne fascineazã mierea atât de mult! Este produsul minune care reuşeşte sã ne ducã mai aproape de sãnãtatea oferitã de plante.
In copilãria mea mierea fãcea parte din ritualul micului dejun şi din cel al gustãrii dulci de dupã-amiazã, alãturi de pâinea neagrã coaptã pe vatrã, de untul gãlbui şi de paharul cu lapte proaspãt fiert. Tineam cu amândouã mâinile felia uriaşã de pâine, mierea mi se scurgea pe degete, iar eu o lingeam în mare vitezã, sã nu cumva sã irosesc vreo picãturã. Aşa era la ţarã, înţelepciunea oamenilor de acolo a ţinut întotdeauna mierea la mare cinste, poate nu neapãrat din cauza vreunor cunoştinţe ştiinţifice, pe vremea aceea nu se ştiau multe lucruri despre miere, cât a unor tradiţii în alimentaţie transmise din generaţie în generaţie. Si totuşi, astãzi, citind despre proprietãţile mierii, îmi explic de ce am avut dintotdeauna un sistem digestiv de invidiat.
Mierea funcţioneazã ca şi probioticele. Cei care au copii ştiu cã acestora trebuie sã li se dea iaurturi sau prafurile acelea din farmacie care stimuleazã dezvoltarea în tractul gastrointestinal a bacteriilor “bune”, inhibându-le pe cele “rele”, de putrefacţie. Ei bine, oligozaharidele din miere au acelaşi efect. Adãugatã în iaurt, mierea reface echilibrul florei intestinale. Mi-am adus aminte de acest lucru atunci când puştiul meu a început sã aibã probleme cu tranzitul intestinal şi am hotarât sã îi dau miere în fiecare dimineaţã. Scopul iniţial a fost atins şi depãşit deoarece baiatul meu nu a mai „prins” o virozã de trei ani. Poate a strãnutat, poate s-a smiorcãit, dar a trecut uşor, fãrã febrã sau stat la pat, peste aceste episoade. Aş îndrãzni sã afirm cã un consum regulat de miere şi produse apicole îmbunãtãţeşte categoric starea generalã a organismului.
Apoi este parfumul pur şi simplu, aşa cum am spus la început. Un borcãnel de miere de anason miroase divin, a pajişti şi grãdini sãlbãticite, este imposibil sã nu te farmece! Dar de miere de facelia aţi auzit? Eu nu, dar am vãzut-o în magazinul online mieresabadus.ro . Mai mult, facelia este o plantã ce nu creşte spontan pe la noi, fiind originarã tocmai din America, motiv pentru care este necesarã înfiinţarea unei plantaţii dacã vrei sã obţii miere de facelia. 

Pe rafturile supermarketurilor vezi multe de tipuri de miere, rãmâne în discuţie problema încrederii care poate fi acordatã acestor produse, este greu de spus dacã mai gãseşti ceva natural. Ei bine, în spatele magazinului online sus-pomenit stã o afacere de familie şi pasiunea unor oameni. Am avut ocazia sã încerc energizantul natural de la ei, o combinaţie de miere, polen şi propolis pe care am ingurgitat-o în devãlmãşie, fãrã sã respect deloc planul de tratament, deoarece avea o texturã cremoasã extraordinarã. Eu eram obişnuitã cu gustul propolisului din magazinele naturiste, care nu mã încânta prea tare, aşa cã am avut o mare surprizã. Dacã aveţi curiozitatea sã citiţi descrierea produsului, veţi afla cã este recomandat sã fie combinat cu tinctura de propolis şi siropul de catina pentru rezultate optime. Le gãsiţi pe toate în acest colţişor virtual din care rãzbate sentimentul lucrului fãcut cu multã rãspundere pentru calitatea produselor şi cu respect pentru cumpãrãtor.
Pe prima paginã a site-ului gãsiţi toate produsele, se aflã chiar sub poza de familie. Mie îmi place faptul cã îi cunosc astfel pe cei care au pornit aceastã afacere, îmi place cã îşi prezintã şi copiii, asta îmi dã încredere în produsele lor destinate copiilor, iar sloganul este bine ales, dar aş armoniza un pic gama de culori. Galbenul este reprezentativ pentru apicultura dar, pe fond bleu, devine agresiv. Probabil şi fontul ar trebui ales mai puţin impersonal, aşa cum este acum aminteşte prea mult de o simplã adresã oficialã. Cuvintele sunt frumoase, ar trebui îmbrãcate într-o hainã mai atractivã.
Vã recomand sã lecturaţi cu atenţie textele din dreptul produselor. Sunt recomandãri de tratament, afecţiunile în care pot fi folosite, dar şi prezentarea experienţei proprii sau a modului cum s-a ajuns la anumite combinaţii. Informaţiile sunt complexe, ar putea fi structurate într-un fel, o structurã care sã se pãstreze pentru fiecare produs în parte. De exemplu: “Proprietãţi”, “Ingrediente”, “Mod de obţinere”, “Doza recomandatã”, “Referinţe şi studii”, toate bolduite astfel încât sã gãseşti repede ce te intereseazã.
Aş zice cã site-ul este simplu, curat, fãrã elemente decorative inutile, uşor de folosit. Aş fi vrut sã existe o galerie cu fotografii din activitatea de zi cu zi, faze ale obţinerii mierii, eventual un calendar al apicultorului, poate ceva legislaţie din domeniu. Si plata ramburs! Dar dacã proprietarii au ales plata în avans, probabil ştiu ei ce ştiu…De asemenea, pentru o mai bunã vizualizare în reţelele sociale, pe pagina fiecãrui produs trebuie sã existe neapãrat butoanele de distribuire chiar sub prezentarea produsului, nu în josul paginii unde rareori vizitatorii au rãbdare sã ajungã. Iar cãsuţa de abonare la newsletter ar fi bine sã stea mai la vedere, eventual tot pe bara cu celelalte butoane.  
In rest, sunt sigura ca veti jindui la dulceata mierii, asa cum o fac si eu!  



2 comentarii:

  1. Copil fiind mâncam flori de salcâm şi toporaşi. Din păcate, mierea îmi face rău, în sensul că îmi dă arsuri pe stomac! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Arsuri mai am si eu daca sar peste cal, dar nu de la miere. Copiii din ziua de azi nu mai curiozitatea pe care am avut-o noi, al meu n-a ravnit niciodata la flori.

      Ștergere

Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.