Un model de eficienţă, japoneză cum altfel?

Agricultura stil “pârloagă” practicată de ţăranii noştri o fi ea naturală dar e lipsită de eficienţă. Ca să vedeţi ce înseamnă cu adevărat a stoarce totul dintr-o bucată de teren, în mod absolut natural, deci făcând o agricultură perfect compatibilă cu mediul, vă prezint o metodă inventată de un japonez (se putea altfel!!!) şi care îi aduce şi multiple beneficii pe deasupra… Pe mine m-a amuzat acest lanţ şi l-am admirat profund în acelaşi timp. Iată-l!

Takao Furuno are trei hectare de teren pe care cultivă orez.

In luna iunie dă drumul pe plantaţia proaspătă la sute de boboci de raţă. Aceştia nu sunt interesaţi de seminţe pentru că nu le place şi înfulecă insecte şi buruieni.

Găinaţul de la răţuşte fertilizează orezul iar bătăile lor din picioruşe stimulează rădăcinile şi creşterea orezului.

In timpul verii fermierul umple orezăria cu peştii numiţi zvârlugi şi cultivă pe apă lintiţă, un fel de feriguţă acvatică ce protejează peştii de raţele pofticioase...care au crescut şi ele între timp !

Lintiţa foloseşte energia solară şi fixează azotul în sol, fertilizând orezul. De asemenea pe ea creşte o algă care serveşte ca hrană unor viermi care sunt mâncaţi de peşti.

Dejecţiile peştilor fertilizează şi ele orezul.

Toamna fermierul ia raţele care au crescut şi ar mânca orezul şi le duce într-un şopron unde le îngraşă şi le lasă să facă ouă până pot fi vândute.

Recoltează orezul şi plantează grâu plus câteva zeci de varietăţi de legume.

La sfârşitul acestui ciclu perfect, fermierul vinde vecinilor săi orez, raţe, ouă, peşte, grâu şi legume, totul de pe numai 3 hectare de teren, beneficiul lui anual fiind de 136000 dolari.

De remarcat că acest om obţine tot atâta orez la hectar ca şi cei care practică agricultura tradiţională, dar fără a folosi vreo substanţă chimică de vreun fel.

Sistemul lui de agricultură se numeşte AIGAMO şi este uimitor de productiv. Takao Furuno aprovizionează circa 100 de familii din jur.

Uite că se poate...