A dãrui…o artã la îndemâna oricui

Sunã frumos dar adevãrul este cã, în cazul în care nu ai spiritul necesar, pornirea, genele, aplecarea sau cum vreţi sã-i ziceţi, nu vei pãtrunde tainele acestei arte în veci!

Existã oameni care lasã atâtea “urme” pe unde trec, îşi pun amprenta pe vieţile celor din jur cu modestie, talent şi muuuultã muncã. Si existã oameni care nu vor înţelege niciodatã cã munca şi dãruirea sunt cheia respectului pe care ţi-l aratã cei din jur. N-aş vrea sã fac afirmaţii discriminatorii faţã de alte regiuni istorice, dar, de câte ori am comparat într-un context sau altul seriozitatea şi implicarea oamenilor în diverse acţiuni, am ajuns la concluzia cã locuitorii Transilvaniei au câştig de cauzã...Si pot sã spun cã toate persoanele pe care le cunosc au aceeaşi pãrere. De fapt multe şi mãrunte evenimente m-au împins de-a lungul timpului sã-i asociez pe transilvãneni cu ideea de afaceri mici, tradiţie, artã popularã, calitate şi produse specifice, fãrã echivalent prin alte pãrţi.

Incepând cu vremea copilãriei mele când mergeam cu bunicii în staţiuni balneare şi ne întorceam de acolo cu tot felul de suveniruri ce-mi înveseleau jocurile timp de un an întreg şi pânã în prezent când, în fiecare an, în centrul Ploieştiului se organizeazã târgurile de toamnã, manifestãri “cosmopolite” unde ai ocazia sã cunoşti producãtori şi meşteşugari de prin alte pãrţi. Aştept cu drag aceste târguri unde pot gãsi brânzeturi şi specialitãţi din carne, miere şi faguri, dulciuri de casã şi conserve, obiecte din lemn şi lânã, ceramicã şi sticlãrie, jucãrioare şi împletituri, artã şi decoraţiuni...şi din inima transilvanã a ţãrii. Si de fiecare datã mã bucur cã aceşti oameni bat atâta drum ca sã ne prezinte munca lor. Pentru cã, la drept vorbind, nu ştiu dacã oboseala le e recompensatã prin cine ştie ce câştiguri. Ploieştenii sunt strânşi la pungã şi greu de convins sã cumpere ceva.

Dupã revoluţie legãtura mea cu produsele şi meşteşugurile din Transilvania a suferit o sincopã, chiar am avut impresia cã lucrurile acestea devin inaccesibile regãţenilor şi cãinam aceastã lipsã de comunicare, aceastã lipsã de popularizare a unei tradiţii impresionante. Naiva de mine, credeam cã tradiţia se pierde, nu pricepusem cã nu pierzi ceva pentru care te lupţi de sute de ani, nu înţelesesem cã oamenii de acolo nu sunt atât de slabi sau de ahtiaţi dupã câştiguri uşoare încât sã renunţe la istoria lor. Era doar o mare lacunã de “PR”, publicitatea nu încãpuse pe mâinile unora pricepuţi.

Taramul Tarnavei Mari

 In 2005-2006, prin natura serviciului, am fost implicatã în crearea reţelei de arii naturale protejate Natura 2000 la noi în ţarã, un proces greoi şi complex în care informarea publicului şi conştientizarea aveau un rol foarte greu. Proiectele-pilot pentru acest demers au fost implementate în zona Sighişoara-Târnava Mare, în sânul comunitãţilor de acolo, Fundaţia Adept Transilvania stând la originea multor activitãţi de implicare a localnicilor într-un proces de protejare a mediului şi de dezvoltare durabilã: centre de informare, dezvoltarea micilor afaceri, prezentãri publice, turism ecologic, consultare tehnicã pentru accesare de fonduri europene, cursuri şi seminarii pentru copii şi adulţi, înfiinţarea de asociaţii şi grupuri de producãtori locali. Chiar înţeleg de ce a fost aleasã aceastã parte a ţãrii pentru ceva atât de inovator. E vorba despre oamenii de acolo şi despre deschiderea lor cãtre civilizaţie.

Cu asemenea motive de mândrie era şi cazul sã ieşim mai agresiv în lume...Continui sã cred cã avem nevoie de o publicitate intensã şi insistentã cãci produsele le avem, numai cã nu se vând singure! La ultimul eveniment SIAL de la Paris, din 19-25 octombrie, cea mai prestigioasã expoziţie mondialã a producãtorilor de alimente, românii au lansat un concept, un loc şi oamenii lui: The Art of Dar , Transilvania şi artistii de aici, indiferent cã sunt apicultori, sticlari, tâmplari, argintari, producãtori de gemuri, promotori ai obiectelor tradiţionale sau orice alt fel de mic meşteşugar. 

Valea Barcaului

 Am vizitat site-ul şi mare (sau nu!) mi-a fost mirarea sã vãd printre iniţiatori aceeaşi Fundaţie Adept ce mi-era cunoscutã din anii precedenţi, alãturi de Fundaţia Agapis din Sãlaj, promovând atât de convingãtor şi poetic zona Târnava Mare şi Valea Barcãului. Si nu m-am putut abţine sã nu-i invidiez profund pe cei de acolo cã si-au gãsit oamenii de “PR” pe care noi cei din regat încã îi aşteptãm, cu speranţe din ce în ce mai firave.      

De ce m-a impresionat site-ul? Pentru cã are ceva ce merge drept la inimã, un mod de a scoate în evidenţã valoarea naturii din regiunea pe care o susţine, un stil de a spune în puţine şi semnificative cuvinte ce este important în viaţa oamenilor de acolo. Adicã arta de a fi împãcat cu natura şi de a câştiga ceva de pe urma a ceea ce natura îţi poate oferi. Fãrã lãcomie, fãrã distrugere, fãrã urmãri ireversibile. Altfel cum sã supravieţuieşti încã 800 de ani de aici înainte?

Dacã vreţi sã faceţi un Dar cu multã Artã, puteţi comanda de pe site dulceaţã şi gem provenite din Târnava Mare (n-am mâncat niciodatã gem de corcoduşe!) sau miere din Valea Barcãului (cea cu hribi mi se pare o combinaţie uluitoare, nici nu-mi pot imagina gustul!). Darul acesta vine însã într-o “operã de artã” din sticlã, având alãturi o linguriţã de argint, aşezate într-un suport de lemn de stejar lustruit cu cearã de albine şi ambalat în carton imprimat cu tuş de siena arsã, un pigment natural. Un dar de neuitat pentru cel ce primeşte. Toatã mass-media a vuit cã asistãm la lansarea celui mai exclusivist produs de pe piaţã, o dulceaţã naturalã cu un preţ uluitor. Nu cred cã un astfel de produs poate fi cu adevãrat preţuit, vorbim despre preţuirea tradiţiei, istoriei şi a sentimentelor, despre pãstrarea lor în condiţiile în care oamenii devin din ce în ce mai comozi şi tind sã uite de unde se trag. Vorbim aşadar de un preţ al mândriei naţionale.

Eu vã recomand sã vizitaţi site-ul pe îndelete...citiţi poveştile oamenilor, imaginaţi-vã locul unde trãiesc şi muncesc şi vã veţi da seama cã meritã respectul şi recunoştinţa noastrã. Iar dacã vã hotãrâţi sã faceţi un dar cuiva special din viata voastra, fãceţi-o cu The Art of Dar....la urma urmei dar din dar se face Rai!