Translate

sâmbătă, 2 martie 2013

Sunt vALLuntar, sã înceapã campania! Prima recenzie



V-am povestit de curând aici despre Campania vALLuntar a Editurii ALL , derulata cu sprijinul ROMSILVA, o initiativã aflatã la a doua ediţie şi care reuneşte şi mai mulţi bloggeri (240!) faţã de cea de anul trecut. Mecanismul campaniei este simplu, bloggerii citesc şi scriu recenzii, internauţii comenteazã, echipa ALL trage ponoasele adicã face munca de jos şi planteazã câte un arbore pentru fiecare 15 comentarii la recenziile publicate. Aşadar mã bazez pe “voluntariatul” vostru şi vã invit sã vã spuneţi pãrerea pânã pe 23 Martie când se terminã etapa publicãrii recenziilor. Faceţi un tur de orizont pe la toţi bloggerii care s-au înscris şi comentaţi, cã e pentru o cauzã nobilã. Dacã ies socotelile şi se adunã comentarii pentru 500 de arbori, aşa cum sperã cei de la ALL, atunci ne putem mândri cã am contribuit la plantarea unei adevãrate pãduri!

A trebuit sã aleg douã cãrţi de la ALL. Ce torturã! E ca şi cum te-ar arunca cineva într-un magazin de dulciuri şi ţi-ar da voie sã pleci doar cu douã produse. Dupã îndelungi deliberãri cu mine însãmi, uneori în miez de noapte cã sunt cam “huhurezã”, am ajuns la concluzia cã nu pot sã aleg cãrţi de ficţiune dacã nu mi se oferã informaţie purã, mi se pare pierdere de vreme. Deh, vârsta! Si am ales o carte de cãlãtorie şi un roman istoric. Dar ambele sunt legate de vieţile a douã femei extraordinare, de-abia aştept sã vi le prezint.

 Prima mea alegere face parte din colecţia “Cãrţi adevãrate” a Editurii ALLFA şi este un bestseller al autoarei Astrid Wendlandt, apãrut la noi sub titlul “La marginea lumii:hoinãrind prin nordul siberian”, în anul 2011. Este cartea de debut a acestei autoare şi un tur de forţã jurnalistic printr-un spaţiu recunoscut pentru ostilitatea sa, tundra ruseascã. Astrid Wendlandt este o femeie de 39 de ani, aparent fragilã, canadiancã de origine, corespondentã a unor mari publicaţii din Londra, Moscova şi Paris. Probabil vã întrebaţi, la fel cum am fãcut-o şi eu, cum a ajuns o femeie sã scrie despre Rusia şi mediul aspru de la Cercul Polar? Dupã ce am citit primele capitole ale cãrţii, am realizat cã persoana blondã cu ochelari din poze, slãbuţã şi zâmbitoare, uneori zgribulitã, cu aerul ei germanic şi codiţele firave, este cea mai puternicã femeie pe care ţi-ai putea-o imagina. Nu degeaba a ajuns, probabil, sã fie ziarist pentru Agenţia Reuters din Paris! Nu este o meserie pentru cei slabi de înger.

A doua întrebare ce mi-a venit în minte a fost: de ce sunt atraşi  occidentalii de lumea (încã!) arhaicã a fostelor ţãri comuniste, de viaţa searbãdã a civilizaţiilor de tranziţie, de oamenii eşuaţi într-un capitalism de ocazie pe care nu-l înţeleg nici dupã ce l-au experimentat timp de douãzeci de ani?  Pentru cã Astrid Wendlandt scrie în primul rând o carte despre Rusia. Trecutã, prezentã şi cu un viitor incert. Fascinatã de populaţia de neneţi, nomazii tundrei siberiene, jurnalista încearcã sã consemneze, pe parcursul mai multor cãlãtorii realizate în 2001, 2005, 2006 şi 2007, experienţele trãite în mijlocul naturii, alãturi de familii de neneţi, dar şi contextul mai larg al evoluţiei societãţii ruseşti.
Scrisã într-o notã fermecãtoare, unicã, în propoziţii alerte, pline de metafore, rareori dezvoltate în fraze mai elaborate, cartea este captivantã chiar şi pentru cei neobişnuiţi cu stilul jurnalistic sau de cãlãtorie. Aşa cum am şi bãnuit când am ales-o, este plinã de informaţie, mi-a satisfãcut acea dorinţã de a învãţa ceva, dar emanã şi multã, multã visare, poezie, sensibilitate, simţindu-se cu adevãrat atingerea unei femei în paginile sale. Surprinzãtor pentru un ziarist, autoarea este o animistã convinsã şi acest lucru nu se datoreazã numai contactului cu poveştile şi legendele crescãtorilor de reni. Aşa ceva nu se dobândeşte, aşa ceva existã în firea omului şi numai împrejurãrile trãite pot scoate la ivealã ceea ce existã dintotdeauna în suflet. Superstiţii, credinţe, un respect desãvârşit faţã de naturã şi puterile ei, faţã de oamenii care au gãzduit-o şi i s-au destãinuit, acestea sunt izvoarele acestei autoare şi a cãrţii sale deosebite. 
Neneţii nomazi din tundra siberianã sunt unul dintre multele popoare victimizate de Rusia comunistã şi ignorate de Rusia capitalistã. Oraşele-gulaguri rãsãrite cândva pe vastele teritorii sãlbatice de la Cercul Polar de nord au perturbat puternic existenţa paşnicã a oamenilor de aici. Cãderea comunismului nu a adus nimic bun. Bãtãlia pentru resursele fantastice de gaz din aceastã zonã este mai acerbã decât oricând. Controlând aceste resurse, Rusia controleazã de fapt restul lumii! “Robinetul de gaz” poate fi închis oricând! Iar neneţii asistã nevinovaţi la dispariţia unui mod de viaţã, prinşi între schimbãrile climatice şi expansiunea rapidã a Gazpromului. O capcanã din care curajoşii oameni ai tundrei nu au şanse sã iasã.
Astrid Wendlandt este unul dintre puţinii oameni care mai documenteazã viaţa acestor populaţii nomade. Existã marea posibilitate ca aceste civilizaţii sã disparã, fãrã ca cineva sã scrie despre ele, pentru publicul larg. Şi acesta este cu adevãrat marele merit al acestei femei.
In final, vã invit sã faceţi  un exerciţiu de înţelegere a altui popor, prin intermediul acestei cãrţi, alãturi de Astrid Wendlandt.

Comentariu:
Acum ceva timp citeam o ştire despre faptul cã Putin şi-a arãtat îngrijorarea şi preocuparea asupra posibilitãţii ca urşii polari sã disparã din varii motive, aşa cã a propus ca habitatul acestora sã fie inclus într-o mare rezervaţie sau parc naţional pentru a fi protejat. Am râs cu hohote. Numai un naiv şi-ar imagina cã pe Putin chiar îl intereseazã protecţia mediului! Astrid Wendlandt nu este nici pe departe o naivã. Ea vorbeşte mult despre Gazprom şi planurile grandioase ale Rusiei în îndepãrtatã tundrã. De fapt, chiar în acest moment lucrurile sunt puse în mişcare, dovadã cã Putin vrea sã protejeze zona de ochii şi interesele strãine, urşii polari fiind doar un pretext care sã ţinã la publicul larg. Dar Astrid nu insistã sã dezvãluie foarte multe amãnunte, cartea ei nu se vrea una despre geopoliticã. Pentru cã ea ştie cã, sub aparenta democratizare ruseascã, se ascund aceleaşi meschine dorinţe de control a tot ce mişcã. Iar ea vrea sã poatã reveni în Rusia, nu sã fie privitã cu suspiciune de autoritãţile ruseşti. 

33 de comentarii:

  1. Din cate spui este inca o carte care te face sa te simti vinovat ca te bucuri de binefacerile lumii moderne care se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale, din ce in ce mai putine si deci cautate in locuri din ce in ce mai indepartate cum ar fi Siberia. Dar as lua cartea fie si numai pentru poza de pe coperta cu puiul de lup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din cate am citit nomazii nu vor deloc binefacerile lumii moderne, vor sa fie lasati in pace!

      Ștergere
    2. N-ai inteles. Restul lumii vrea binefacerile tehnologiei, iar industria extractiva va merge si peste teritoriile nomazilor pentru a obtine resursele necesare. Pana cand nomazii vor avea influenta politica, ma tem ca nu vor avea un cuvant de spus.

      Ștergere
  2. Recenzia ta e convingatoare, chiar si pentru cineva ca mine, care se hraneste cu fictiune si tehnici de structurare narativa. Nu sunt o fana a stilului jurnalistic, dar intr-adevar, contactul cu realitatea poate fi mediat atat de constructiv si usor prin literatura. Multumesc pentru recomandare, Rusia ramane intotdeauna un centru de interes !

    RăspundețiȘtergere
  3. sunt atrasi de fostele tari comuniste asa cum un copil e atras de un arici: din curiozitate si pentru ca reprezinta ceva ce ei nu au trait si popoarele acestea li se par "cool" si "altfel".

    nu stiam cartea, dar pare super interesanta. ai punctat bine cele mai importante lucruri.

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte interesant. Nu stiam de existenta nenetilor, insa am fost intotdeauna fascinata de samanii tungusci. Am sa caut cartea. Mi-a placut si recenzia ta, foarte detaliata, se simte ca te-ai implicat in lectura...

    RăspundețiȘtergere
  5. interesanta recenzie , de tinut minte...succes..la multi pomisori..

    RăspundețiȘtergere
  6. Unde plantaţi? Am constatat că şi Cosma plantează la Măgurele cîte un copac pentru fiecare voievod al acestei ţări. Aştept ca bloggerii, Fîcă şi Cosma să convingă pădurea să intre în oraş.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La Ploiesti plantezi degeaba, nu te mai lega de alesii nostri ca de fapt Serviciul de Gospodarire urbana are grija sa taie, sa tunda si sa frezeze amaratii de pomisori!

      Ștergere
    2. eu sunt din Ploiesti si am fost surprins placut revenind w-endul acesta acasa sa constat ca pe langa parcul de la gara de vest au fost plantati zeci de copaci...

      Ștergere
    3. vis-a-vis de recenzie si de carte...interesant...

      urmaresc o mini serie pe tvr2 zilele astea care prezinta istoria unei familii de nobili evrei crestinizati in Rusia sfarsitului de secol 19 , inceput de sec 20...fascinanta istorie...

      Ștergere
    4. Hai ca m-ai facut curioasa cu Gara de Vest, chiar au plantat ceva?! Ar trebui s-o faca mai pe centru! Asta-i perioada in care de obicei rad tot, de-aia au aparut "parii" aia de copaci fara coroana prin oras.

      Ștergere
    5. Ce surpriza! Ce de ploiesteni pe aici! De ce nu mi-ati spus si mie ca suntem vecini? :))
      La recenzia cartii Tradarea, unii dintre cititorii mei s-au aratat revoltati de faptul ca o femeie care nu a calcat in viata ei intr-o tara comunista a scris despre dramele petrecute in beciurile securitatii din Rusia. Dar mie mi-a placut felul in care era scrisa. Probabil mi-ar placea si cartea aleasa de tine.

      Ștergere
    6. Esti din Ploiesti?! Ce tare! In ceea ce priveste cartile de genul acesta, intotdeauna tind le privesc cu suspiciune pentru ca autorii sunt rupti de context ca sa zic asa...Dar in cazul lui Astrid se pare ca judeca destul de bine firea si apucaturile rusilor.

      Ștergere
    7. :)) Da, din Ploiesti. Mama mea locuieste destul de aproape de spitalul de pediatrie. Eu stau in Malu Rosu. ;)

      Ștergere
  7. Felicitari pt recenzie! Spor la plantat!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ce carte ... altfel ti-ai ales.
    Foarte frumoasa recenzia, pare intr-adevar o carte interesanta, plina de informatii bine documentate si cu impact asupra cititorului. Traim intr-o lume a comunicarii si a informatiilor si totusi sunt multe aspecte despre care nu aflam decat in cazul vreunei tragedii. Eu una nu auzisem de neneti, iar situatia economica si geo-politica ruseasca si mondiala imi e total straina si ... nici nu prea m-a interesat.
    Multumim pentru recomandare si impulsul la o lectura instructiva, spor la plantat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiam de acesti nomazi dar nu ca se numesc "neneti", imi erau mai familiari inuitii din Canada.

      Ștergere
  9. WOW! Ce pot sa spun este - ma bucur ca ai ales aceasta carte si iti multumesc ca ai recenzat-o atat de frumos!

    Spor la plantat copaci:)!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Citeam recenzia ta ca si cum as fi urmarit un documentar la NG. Foarte interesanta carte! Astazi mai e acea reducere de 50% si transport gratuit la editura All si m-ai convins ca merita sa arunc o privire si la alte sectiuni decat beletristica.

    RăspundețiȘtergere
  11. in sfarsit te+am gasit prin intermediu altor bloguri. ai comentat la recenziile mele dar nu aparea link pe numele tau:) ma bucur ca te-ai alaturat campaniei si cartea aleasa de tine pare foarte interesanta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, mea culpa! M-am gandit eu ca mai trebuia ceva in comentariu...

      Ștergere
  12. Uite ca te-am gasit si eu cu ajutorul fetelor de pe grup:)
    Si ma bucur sa iti citesc recenzia. Ai avut dreptate cand ai comparat magazinul online al editurii cu un magazin de dulciuri:) Si eu am patit la fel ieri cand am facut o comanda de pe site.Am stat trei zile pana sa ma pot hotara sa comand ceva.
    Ai facut o alegere buna si te feliciti pentru asta. Mi se pare foarte interesant si intructiv in acelasi timp ca sa afli despre istoria si civilizatia altor popoare.
    Sunt curioasa cum va fi a doua recenzie:)

    RăspundețiȘtergere
  13. Eu sunt precauta cu cartile care isi propun sa gaseasca un tap ispasitor, mai ales cand este vorba de cultura si civilizatie mai indepartata de principiile celei care (de)scrie. Ma gandesc cum ar fi sa vina cineva si sa scrie despre tiganii romani care sunt discriminati, impinsi de autoritatile romane la marginea societatii sau si mai rau cum le distruge statul roman cultura si obiceiurile strabune, incat au ajuns saracii sa fie nevoiti sa plece in Europa ca sa-si pastreze traditiile intacte. eventual o carte scrisa de o americanca sau australianca care vine sa dea calatoreasca cu tiganii vreo 2 saptamani la 2-3 ani distanta. Nu zic ca nu are talent sau nu este o femeie cu multe talente, dar zic ca punctul ei de vedere ar putea fi total gresit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite acesta e un alt motiv pentru care filmele romanesti de acum iau mereu premii la festivalurile din strainatate...noi ne-am saturat de realitatea noastra, altora li se pare exotica. Iar comunismul e o sursa de continua "nedumerire" pentru occident.

      Ștergere
  14. Ce bine că se găsesc temerari şi temerare care călătoresc şi scriu pentru noi, ăştia care preferăm căldurica şi comoditatea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu personal sunt lenesa si chiar prefer sa cunosc lumea prin intermediul cartilor scrise de altii.

      Ștergere
  15. Și eu am această carte și abia aștept să o citesc, orice carte de acest gen este pe placul meu și mă prinde :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Ai ales o carte foarte interesanta, cred ca am vazut candva un documentar pe tema asta, poate chiar despre ea. Rings a bell. Spor in campanie :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Maaai, ma uimesti si ma intrigi prin cateva aspecte. Desi stiam ca te pricepi la manuirea cuvintelor, citindu-ti de ceva timp articolele (nu constant, ci pe sarite) m-ai uimit cu felul in care ai transpus aceasta carte de 200 si ceva de pagini intr-un articol relativ scurt.
    Alt aspect este ca ai ales aceasta carte (din multimea de carti existente,) o documentare la fata locului a unei femei care face parte din alta.. natie . Dar mi-am dat seama ca ti se potriveste aceasta alegere deoarece cam asta faci si tu toata ziua in munca ta. cercetezi la fata locului viata unei alte..natii. pe care oamenii o trateaza ... stiu tu cum. ca doar asta e treaba ta sa constati :) Si, o mai si vezi cu alti ochi decat majoritatea.
    Iar alt aspect este ca e ceva diferit fata de celelalte recenzii care s-au orientat mai mult spre beletristica. deci motivatia ta e una mai "nustiucumsazic" ca e greu de descalcit doar din simpla citire a recenziei.
    Deci, cartea, merita citita, e ceva deosebit fata de restul cartilor insa studiul vietii la fata locului este un teren inca putin explorat zic eu. Literatura SF si romantica e mult mai scoasa in evidenta. - probebil si din dorinta omului de a se indeparta de realitate de a se refugia intr-o lume in care sa existe foarte putine elemente comune cu viata obisnuita.
    Felicitari.

    cam asa ma simt si eu cand am in fata o oferta generoasa si mi se limiteaza alegerile doar la un numar fix (doua in cazul acesta) sau, in alte cazuri - la o anumita suma de bani. dar, ce sa-i faci. trebuie sa experimentam si trairea in niste limite. nu?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Multumesc pentru aprecieri! Am citit si eu toate recenziile din campanie si foarte multe mi s-au parut atat de convingatoare incat as fi vrut sa fi ales acele carti.

    RăspundețiȘtergere
  19. Eu am luat colectia de carti adevarate la rand,dar asta mi-a scapat si cum nu am mai auzit de neneti mi-ai cam starnit interesul.

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.