Trebuia sa facem rost de un birou de scolar dar pe piata se gasesc mai degraba birouri de calculator cu tastatura sub masa...nu merg pentru scolari, sunt incomode. Eu tineam totusi sa cumparam o piesa noua...cu oarecare retinere deoarece ceea ce vazusem eu si se potrivea ideii mele despre birou costa cam multicel. Pana la urma sotul meu m-a convins sa vad un birou vechi ce apartinuse nepotului sau deci avea venerabila varsta de vreo 20 de ani. M-am indragostit de el instantaneu si tot instantaneu l-am si vazut cum ar arata "reconditionat".
Ce inseamna o mobila facuta cu spirit de raspundere, ca pe vremuri! Biroul nostru nici macar nu se subrezise din suruburile in care era prins, este solid si, cu exceptia catorva locuri unde a sarit lacul, e in stare excelenta. L-am spalat bine cu detergent si l-am smirgheluit cu sarg. In fata, pe usite, are niste aplicatii ca o rama de tablou. Am grunduit dreptunghiurile, am decupat din revistele lui fiu-meu masini Hot Wheels si roboti Transformers, le-am lipit si lacuit...exact ca in tehnica servetelului. Apoi am mers la magazin si am cumparat autocolant, o culoare calda, ciocolatie, cu textura pielii. Cred ca am reusit sa realizez un birou la care pustiul sa stea de placere. N-am terminat inca, m-am oprit pentru ca lipirea autocolantului este tare obositoare, am facut la genuflexiuni si aplecari mai ceva ca la ora de gimnastica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.