Translate

marți, 15 octombrie 2013

Arma perfectã



O femeie fãrã geantã este ca valul fãrã spumã, Stan fãrã Bran, dragostea fãrã nãbãdãi şi funcţionarul fãrã hârţoage. Adicã incompletã. Si dacã aveţi ceva de obiectat la enunţul cã un simplu obiect poate împlini o femeie, eu zic sã judecaţi mai pe îndelete. I-am invidiat întotdeauna pe barbaţi pentru invenţia numitã “ buzunare”…buzunare la bluze, cãmãşi, sacouri, blugi, bermude. Ei pot sã-şi îndese toatã existenţa în câteva buzunare. Noi nu! Creierul unei femei vede o mie de posibilitãţi imediate, raţioneazã , complicã lucrurile şi, mai ales, se teme cã nu este pregãtit pentru ce va sã vinã.
Ca urmare, o femeie carã dupã ea toate obiectele care o vor ajuta sã iasã din aceste “n” posibile situaţii. Iar eu nu fac excepţie de la regulã (de fapt n-am auzit sã existe excepţii), cu observaţia cã, în timp, doar dimensiunea bagajului pe care îl car dupã mine s-a modificat simţitor. In adolescenţã purtam gentuţe, pe la 30+ erau genti,  iar acum am ceva ce seamãnã cu un bagaj de weekend, potrivit pentru o cãlãtorie de vreo douã zile. Am eu necesitãţi mai multe? Nu chiar, dar temerile mele sunt mai mari, apropos de situaţiile de care pomeneam mai sus. Aşa cã DA! Sunt, în felul meu, specialistã în genţi şi perfect capabilã sã-mi imaginez ce-aş putea face eu cu geanta idealã.

 Mai multe alternative
Eiiii, problema harnaşamentului este spinoasã. Barete de umãr, barete tip poştaş, barete de mânã, barete pentru spate, cureluşa pentru încheietura mâinii, toate sunt foarte folositoare. Da, dar eu le vreau pe toate pe aceeaşi geantã şi toate sã fie reglabile. Acum imaginaţi-vã cã mã întorc de la piaţã cu o plasã de cartofi în mâna dreaptã, o sacoşã de 5 kile în mâna stângã, umbrela în dinţi şi copilul atârnat de fustã. Unde credeţi cã e geanta în aceastã pozã ? Pãi nu mai are loc, vã daţi seama, chiar dacã sufãr o mutaţie de la poluare şi îmi mai creşte un braţ. Unele femei o atârnã pur şi simplu de gât, ca pe o talangã, dar alea sunt deja la pensie şi nu mai conteazã cum aratã.
Confort şi cãldurã
O geantã trebuie sã te facã sã te simţi ca acasã, într-o zi de weekend ploios, când nu te înduri sã ieşi din aşternuturile moi. Inchipuiţi-vã cã în fiecare dimineaţã iau pieptiş naveta cu troleul, fie varã, fie iarnã. Douãzeci de minute de picotealã pe o banchetã impersonalã, uneori într-un frig inuman. Imi strâng geanta în braţe şi aştept puţinã consolare din partea ei. Este foarte important ca geanta mea sã fie dintr-un material moale, ca sã-mi serveascã de pernã, cam în genul bulelor de la ambalaje. In capete aş poziţiona câte un marsupiu tricotat din mohair pufos, în care sã-mi vâr degetele înţepenite de ger şi sã nu mai car mãnuşile dupã mine.

 Ordine şi disciplinã
O femeie nu gãseşte niciodatã ceea ce cautã în geantã. Este o lege la fel de imuabilã ca decalogul lui Moise.  Am încercat sã-mi sistematizez interiorul genţii în fel şi chip. Mi-am luat mai multe portofele, dar degeaba! Geanta mea este un fel de gaurã neagrã şi funcţioneazã dupã principii la fel de misterioase. Ultima oarã am pãţit-o la asigurãri când mi-au cerut un numãr de cont. Pe care ştiam sigur cã îl am în portofelul cu hârtii diverse. Bineînţeles cã nu l-am gãsit pânã nu mi-am expus toatã “dotarea” pe biroul agentei care a zis cã înţelege, sã nu mã jenez... So, consider cã cel mai mult m-ar ajuta un interior de tip fagure, celulã lângã celulã. Celula pentru chei, celula pentru telefon, celula pentru bani...
Fum în ochi
Toţi ştim cã în autobuz trebuie sã ne ţinem bagajul aproape din cauza unor persoane... Din fericire aceste persoane sunt în general bãrbaţi. Ca orice barbat, chiar şi unul hoţ este puţin timorat atunci când purcede la “verificarea” conţinutului unei genţi de damã. Nu se ştie niciodatã peste ce va da pe-acolo. Eu mi-am cãrat odatã porcuşorul de Guineea în geantã. Si îi cam plãcea sã muşte... Cele mai derutante sunt însã fermoarele şi clapele false. Aceste nevinovate zorzonele pot sã înnebuneascã chiar şi un hoţ cu experienţã. Propun designul cu fermoare anti-furt şi clape care nu ascund nimic! Pentru situaţii mai periculoase aş adãuga un fund dublu dotat cu o cãrãmidã. Oricum, la cât cântãreşte geanta nu se mai cunoaşte o cãrãmidã în plus sau în minus.

 Mai multã versatilitate
E drept cã s-a întâmplat ca dupã-amiazã sã fiu deja sãtulã pânã în gât de geanta mea şi sã nutresc gânduri criminale la adresa ei. Mi-aş imagina o geantã la fel de labilã ca şi psihicul meu. I-aş pune capse pe margine şi aş vinde-o cu douã–trei feţe în dotare. Ar fi un fel de sirenã la purtãtor, i-ar putea  avertiza pe ceilalţi despre starea mea de spirit, mi-ar putea îmbunãtãţi viaţa socialã.

Boooon...sa recapitulãm!
Geanta mea reinventatã are cureluşe pe fiecare muchie, capse pe margine, e din material cu bule de aer, are mai multe feţe, buzunare de mohair în capete, multe fermoare şi clape, fund dublu+cãrãmidã şi celule în interior. Veţi zice cã seamãnã cu o armã ninja. Pãi aşa sunt şi eu, o femeie pornitã în fiecare zi sã câştige o bãtãlie.
PS: In ciuda vehemenţei mele, cedez uşor în faţa unei genţi frumoase. Cum ar fi gentile Reeija  pe care nu le-aş schimba pentru nimic în lume. Sunt absolut perfecte.

Acest articol participa la SuperBlog 2013
 

2 comentarii:

  1. Subtila trecere ...prin genti! Dar a supune ordinea din geanta unei femei asemanarii ordinii dintr-un stup e o indrazneala pentru care, dac-as fi Reeija, ti-as da premiul premiilor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi plac Sf-urile...si admir simplitatea stupului. Multumesc pentru apreciere1

      Ștergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.