Translate

duminică, 20 octombrie 2013

Completare la jurnalul de weekend

In primul rand va reamintesc ca am o carte plimbareata (amanunte aici ) care asteapta sa plece de la mine catre alt blog primitor. Nu exista nici un amator?
In al doilea rand n-am putut sa inchei acest weekend fara a comenta putin stirea saptamanii (pentru mine, ca a fost singura care m-a interesat), aceea cu ursul din Busteni, care a explodat cam pe joi la canalele tv. Daca ati urmarit transmisiile, ati remarcat ca ursul, ca tot ursul gunoier s-a ocupat constiincios cu debarasarea deseurilor de pe Valea Caraiman. Ghinion de nesansa, de data aceasta a gasit un cadavru uman pe care a vrut sa-l duca ceva mai incolo, sa nu stea chiar in calea turistilor sensibili. Numai ca ursul a fost observat din telecabina, de catre salvamontisti, in plina actiune de tarare a "corpusului", starnind temerile, intemeiate de altfel, ca el ar fi oribilul asasin.
Bineinteles ca s-au mobilizat toate fortele din zona, au gasit ursul, l-au alungat si au recuperat trupul neinsufletit. Victima era un barbat destul de copt, de vreo 60+, din Braila, putin cam hipertensiv, de vreme ce i s-au gasit pastilute de tensiune in buzunare. Ce cauta singur, pe munte, pe asa vreme racoroasa, sexagenarul care se credea de douazeci? Deocamdata n-am aflat. Cum n-am aflat nici rezultatele necropsiei, adicatelea daca si-a dat obstescul sfarsit natural sau.... natural. Ca si daca il manca ursul, tot natural era, nu? Nu vreau sa fiu ironica pe seama unui caz tragic, dar, pe cuvant daca ii inteleg pe oamenii astia. E o perioada in care ursii se pregatesc de iarna si umbla dupa suplimente de hrana, nu mai zic ca nu prea e timpul sa te avanti solo in expeditii montagnarde. Dar, cel mai rau in toata tevatura asta, mi s-a parut reactia mass-mediei care, inca o data, n-are pic de discernamant, si da tare in animal, ca si cum omul n-ar avea nici un dram de vina. Nu mai spun ca am vazut-o din nou pe hoasca aia de Paula Iacob spunand enormitati pe ecran. Eu inteleg ca, mai nou, e cu protectia animalelor, dar propun sa ramana la cainii de pe strada, ca e totalmente paralela cu animalele salbatice. Dadea ea exemplu cum a fost in Austria si Germania si n-a auzit sau citit despre asemenea cazuri in presa. Pai, n-avea cum, ca pe-acolo nu mai exista ursi, lupi si alte cele mari si periculoase, banuiesc ca mistretii sunt cele mai agresive animale pe care le mai au aia. Bineinteles ca moderatoarea din studio n-a corectat-o la asemenea balarii, dovada ca nici ea nu era mai breaza ca desteptaciune. De unde mi-am dat seama ca, in realitate, oamenii habar n-au ca in occident aceste animale sunt disparute. Revenind la ursul nostru de pe Valea Prahovei, am asa o banuiala ca va servi ca pretext pentru a se mai impusca cate ceva prin zona. 
In al treilea rand, cu tot superblogul care mi-a mancat timpul si imaginatia, tot am reusit sa lucrez un set sticla+farfurie. Farfuria am gresit-o la inceput, ca nu mi-au placut culorile, asa ca am razuit-o vitejeste si i-am dat alte nuante. A iesit cu un aspect scorojit, de tablou uitat in pod.

5 comentarii:

  1. Recunosc că am sărit peste articolul cu cartea plimbăreață (cred că l-ai scris în perioada în care eu n-am prea avut timp de citit bloguri), pot să o vreau eu? Dacă nu a mai cerut-o cineva... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tu esti primul, asa ca da, de-abia astept sa ti-o trimit. Da-mi un mail pe nicrina@gmail.com cu adesa postala exacta.

      Ștergere
  2. Bună draga mea!
    Setul tău îmi place enorm de mult!
    Îți doresc o după amiază cât mai frumoasă!
    Cu mare drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Am vazut ceva,dar ca stire.Ma uimesti cu tehnica si rabdarea ta la aceste lucruri frumoase si interesante.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mi-au luat ochii lucrarile tale! Absolut superbe!
    Felicitari!

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.