Despre minciuni...

De astazi vreau sa tin un pic de regim, asa ca nu am o dispozitie tocmai vesela. Patesc asta cand imi scade glicemia, parca incep sa vad mai clar latura urata a lucrurilor si, ceea ce altadata mi se parea amuzant, acum mi se pare grav si ipocrit. Cu alte cuvinte imi iese la iveala tendinta de a dramatiza, iar cea de a bagateliza se ascunde in vreun cotlon al mintii.
Zilele trecute, in timp ce toata mass-media scotea de la naftalina imaginile de la asa-zisa revolutie si comemora, chipurile, moartea martirilor, mie mi se scarbea din ce in ce mai tare. Pentru ca singurul mare adevar in toata tevatura aceea a fost tocmai moartea unor nevinovati. O moarte de decor pentru alte manipulari ce au mascat scopul intamplarilor de atunci. Eram adult si mi-aduc perfect aminte cum cumparam ziare si citeam tot felul de enormitati sau urmaream la tv tot soiul de personaje dubioase, aveam sentimente dintre cele mai contradictorii si nu stiam ce sa mai credem. O imensa mascarada care s-a prelungit, din pacate, pana astazi. Imi inchipui cat de mare este durerea celor care au pierdut atunci pe cineva drag, stiind ceea ce se stie astazi. Cat de greu este sa vezi adevaratul motiv pentru care a murit cineva si ca sacrificiul a fost programat!

Va spun sincer, cand copilul meu va invata la scoala despre acele zile, voi avea eu grija sa nu ramana cu impresia ca a fost vorba despre o "revolutie spontana", asa cum ni s-a spalat noua creierul in primii ani de dupa...
Exista multe teorii, fapte care au iesit la iveala, lucruri care se leaga si explica intregul. Sunt mii de piese de puzzle carora greu le gasesti locul, dar atunci cand il vezi, ai senzatia ca imaginea se lumineaza brusc. O revelatie! Una dintre aceste teorii o puteti citi AICI, poate nu este chiar atat de bine inchegata sau reala, dar leaga piese de puzzle pe care le cunosteam si creeaza o imagine.
Minciuna pare sa ne insoteasca de foarte mult timp, ca popor, tradarea este si ea omniprezenta si te intrebi daca acesti demoni vor disparea vreodata din istoria noastra. Cel mai rau sau mai grav pentru noi, tot ca popor, nu este faptul ca dinafara ni se dau ordine, ci faptul ca al treilea demon, lacomia, gaseste intotdeauna pe cineva pe care sa il supuna si sa execute ordinele. Cu alte cuvinte, in timp ce strainii au scopuri "inalte", de dominare, geopolitice sau mai stiu eu ce, compatriotii nostri tradeaza pentru bani. Poate l-as ierta pe cel care ar fi de partea celorlalti din principiu, in fond fiecare poate avea propria parere, dar ca sa fii impotriva tarii tale din pura lacomie mi se pare de cea mai joasa speta.
Am citit mai multe articole interesante despre ceea ce pare sa fie adevarata noastra istorie, le gasiti AICI , AICI sau AICI . Nu le comentez acum, daca aveti rabdare sa le lecturati sau sa le vizionati va veti imbogati cunostintele cu informatie. Nu zic ca e musai sa le credeti. Ar fi nefiresc sa va insusiti din prima teoriile pe care le auziti. Avem logica tocmai ca sa discernem intre atatea fapte. Dar puteti sa va largiti orizontul. Cel mai rau este sa stai ca o leguma si sa astepti sa fii hacuit, fara sa stii de ce.
Am sa inchei spunand ca, pe plan personal, poti sa fii fericit de Craciun, dar pe plan social, ceea ce ni s-a intamplat cu 25 de ani in urma, ne va urmari mereu ca o umbra coplesitoare. Si, de cate ori, vor deschide astia gura la tv. si ne vor sufoca cu vorbele lor mincinoase despre martiri si sacrificiu, umbra ne va acoperi si mai tare.