Translate

miercuri, 22 martie 2017

Intr-o padure intunecata de Ruth Ware

De multe ori am cumparat carti bazandu-ma pe scurtele prezentari tiparite pe coperta sau pe faptul ca scria "bestseller in nu stiu ce publicatii". Si m-am pacalit. Nu grav, dar am fost nitelus dezamagita. Singura certitudine sunt SF-urile premiate cu Locus, Nebula sau mai stiu eu ce. In mod sigur sunt carti exceptionale. Cand vine vorba de cartile apartinand celorlalte genuri literare, lucrurile nu mai sunt atat de clare.
Ca de exemplu Intr-o padure intunecata de Ruth Ware. Mare bestseller mare, cea mai buna carte a anului 2015 in SUA. Maiculita, sa vezi ce pic pe spate, m-am gandit eu. Dezamagirea mea a fost direct proportionala cu statutul pompos de bestseller. Acuma, ce sa zic? Cand ceva este bestseller, este clar ca nu poate fi o carte peste medie. Peste media de inteligenta a masei de cititori, ca altminteri nu s-ar vinde in tiraje uriase. O carte prea profunda, ermetica, inteligenta nu poate fi pe placul publicului larg.
Cartea are 365 de pagini si a aparut la Editura Trei, in colectia Fiction Connection. Se vrea a fi o carte semi-cvasi-potential politisto-misterioasa cu tenta de thriller-romance si accente dramatice. Povestea demareaza cam sontacait si, dupa primele zece pagini, eram asa de sictirita de inceputul cam neprofesionist, incat imi parea deja rau dupa banii dati pe ea. Autoarea pare ca bajbaie, scriitura este putin naiva, ca de debutant, dar dupa alte douazeci de pagini isi da brusc drumul, intrand in ritm si devenind mai sigura pe ea.
Este o carte cu destula actiune, dar intriga nu iese din comun, ba chiar intamplarile devin previzibile, chestie cam neplacuta si care nu te motiveaza sa continui lectura.
Nora este o tanara scriitoare cam singuratica, cu o fire retrasa, inchisa, cu un comportament motivat de timiditate, dar si de o veche deceptie in dragoste. Nu este genul care sa tina legatura cu fostii colegi de liceu, asa ca este foarte surprinsa sa fie invitata la petrecerea burlacitelor, organizata pentru o prietena pe care nu o mai vazuse de zece ani. Locul intalnirii se dovedeste a fi o splendida casa de vacanta, pitita in mijlocul unei paduri nu tocmai prietenoasa. Weekend-ul petrecut alaturi de celelalte personaje va fi pentru Nora un prilej de a scormoni in gramada unor amintiri nu neaparat placute. Iar sentimentele negative par sa conduca drept spre evenimente dramatice.
Tema victimei amnezice nu este noua in literatura, a fost exploatata din plin in moduri extrem de ingenioase. Ruth Ware incearca sa creasca suspansul, varandu-si personajul principal in galeata cu amnezie. Nu spun ca este o poveste comuna, dar nici exceptionala nu este. Dar am citit-o cu placere pentru ca este tiparita cu font mare si pana la urma, previzibila sau nu, am fost curioasa sa vad incotro se indreapta intriga. S-a indreptat incotro banuisem, am avut si mici surprize, dar per ansamblu m-a relaxat.
Stilul lui Ruth Ware este placut, desi mai bate si apa in piua cu unele descrieri sau analize psiho- cam nereusite, dupa parerea mea. Decorul ales de scriitoare oferea mult mai multe posibilitati de a intensifica latura thriller, era suficient sa speculezi peisajul apasator de iarna cenusie. Concluzia ar fi ca avem de-a face cu o carte care nu-ti solicita prea mult intelectul, as zice ca este buna pentru o lectura usurica de vacanta.

2 comentarii:

  1. Mdaa... Eu nici în vacanță nu am timp de asemenea lecturi, așa că... pas!
    Mulțumesc pentru informații!

    Zi frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cum spuneam: m-am luat dupa titulatura "bestseller", dar de-aici inainte nu ma mai las pacalita, ma informez intai pe net cu ce se mananca "achizitia"

      Ștergere

Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.