Despre cum sa desfiintezi o frumusete

Stiti ce nu mi-a placut niciodata la oameni? Filonul acela de sarcasm si dorinta de a gasi defecte chiar si in cele mai frumoase lucruri, indiferent ca sunt insufletite sau nu. Daca mie mi se pare extraordinar ceva, nu stau sa caut nod in papura, ma bucur doar ca exista si se apropie de ideal, de perfectiune. Cu alte cuvinte, cred si nu cercetez si imi place sa descopar latura armonioasa a lumii din jur.

Acesta a fost un preambul cam amar pentru ca zilele acestea am avut o mica dezamagire. Povestea incepe cu aproape patruzeci de ani in urma, cand un unchi, intors din Egipt, i-a adus mamei mele cadou o minunata poseta din piele de camila, cu franjuri si hieroglife aurii imprimate pe fondul galbui si o mica statueta, reproducere a celebrului bust al lui Nefertiti. A fost dragoste la prima vedere intre mine si personajul legendar care a fost neasemuita sotie de faraon. Pur si simplu m-a lasat cu gura cascata. Am purtat dupa mine bustul acela, pipaindu-l si admirandu-i trasaturile fine pana s-a ciobit de tot.

Am crescut si am inceput sa judec mai profund lucrurile, am citit despre Nefertiti, am urmarit de-a lungul timpului speculatiile si descoperirile facute cu privire la aceasta misterioasa femeie. Am vazut cat de fascinata este lumea de trasaturile perfecte ale personajului.
S-a spus ca Nefertiti a fost cea mai frumoasa femeie din lume. Ca sculptorul bustului a fost atat de indragostit de ea, incat a incalcat toate canoanele artei egiptene si a redat-o asa cum arata in realitate. S-a spus ca nu era de origine egipteana, ci venea tocmai din Asia, motiv pentru care trasaturile ei sunt atat de fine si de straine de nordul Africii.

Se stie ca fost sotia faraonului Akhenaton, el insusi un personaj misterios prin infatisare si convingeri, ca acesta a iubit-o atat de mult incat dragostea lor razbate si din cele mai reci basoreliefuri sau picturi, incalcand din nou obiceiurile locale. Se presupune ca a fost mama lui Tutankamon, dar aici lucrurile se incalcesc din cauza obiceiului obscur al faraonilor de a se casatori cu rude de gradul I. Analizele ADN nu au putut inca da un raspuns asupra acestor fapte.

Si iata ca, de curand, s-a descoperit o mumie care ar putea fi Nefertiti. Voi pune poza, desi unii dintre voi poate nu suportati asemenea imagini, dar trebuie sa vedeti asemanarea.

Sursa: mathildasanthropologyblog.wordpress.com

Exista mai multe puncte care coincid: gatul lung si subtire, nasul extrem de fin care se afla in continuarea fruntii, craniul alungit obtinut prin deformare, numarul de gauri din urechi, linia si unghiul maxilarului.

Prin 2012, la exact 100 de ani de la descoperirea primului bust policrom aflat azi la Muzeul din Berlin, un alt fragment de statueta a venit sa confirme fizionomia de care se indragostise toata lumea.

Dar haideti sa revin la dezamagirea de care vorbeam la inceputul articolului. In ciuda acestor confirmari, cineva a tinut cu tot dinadinsul sa desfiinteze visul despre frumusetea reginei Nefertiti. Cica Akhenaton ar fi cerut artistului sa o reprezinte asa cum dorea el sa o vada, adica i-au fost cosmetizate toate defectele. Cu ajutorul tehnologiei imagistice, germanii au "sapat" in straturile de adancime ale sculpturii, ajungand astfel la bustul brut, modelat prima data de artist. A reiesit astfel ca modelul avea pometii mai putin proeminenti, o mica cocoasa pe nas, ochii putin altfel, adancituri pe la colturile gurii... Cu alte cuvinte avea o groaza de defecte care trebuiau ajustate.
Vai de mine! N-am inteles cine si de ce a dorit un astfel de demers. Este clar ca trasaturile brute sunt ulterior corectate de sculptor care adauga straturi peste straturi de material. Pe mine nu m-a convins deloc acest studiu si nu i-am inteles concluziile.

Si asta nu e tot! S-a gasit si o doamna, Elisabeth Daynes,  care sa faca o reconstructie 3D. Maiculita, in acest fel n-a mai ramas nimic din Nefertiti, idealul meu de frumusete!

Dar, in acest caz, multi au apreciat ca rezultatul este cam prea uratel ca sa fie adevarat, desi specialistul a muncit 500 de ore la aceasta reconstructie. Altii au fost nemultumiti de pielea prea deschisa la culoare. Ma mir. Trasaturile fine ale reginei nu se "asorteaza" cu pielea inchisa la culoare, e la mintea cocosului.

Voi incheia spunand ca, din punctul meu de vedere, femeia care a trait acum mai bine de 3000 de ani va arata intotdeauna ca delicatul bust gasit la Tell el Amarna, indiferent cate reconstituiri se vor face.

P.S - Oficialii egipteni, prin intermediul UNESCO, incearca sa aduca in tara acest simbol al istoriei lor, unul dintre cele mai pretioase artefacte aflate inca in strainatate.

Alte reprezentari artistice ale reginei, asa cum au vazut-o creatorii de pretutindeni.

Sven Geruschkat

Sculptura de Anastasiya Podorozhna

NKeo

Mahmoudz

Coperta revistei Vogue