Aceasta este cea mai recenta carte pe care am citit-o. Extrem de atipica pentru gusturile mele, orientate preponderent spre SF, aventuri, horror si altele de genul... Dar m-au batut la cap, ingrozitor, ceva personaje feminine din anturajul meu, care au lecturat-o pe rand. Dupa care am facut un soi de club, in care am discutat pro si contra. Surpriza a fost ca, intr-o forma sau alta, parerile noastre au fost relativ aceleasi. Cu mici exceptii, concluziile au coincis. Cartea ne-a placut, subiectul, care se pretinde inspirat din caz real, nu ne-a convins.
Iubirea la imperfect este un roman scris de un psihoterapeut, Oana Nicolau, care ia povestea unui personaj real, pacientul domniei sale, schimba numele (evident!) si ce mai trebuie, pentru a proteja intimitatea tuturor, imbraca totul in emotia de rigoare si ii da drumul spre cititor. Originalitatea cartii consta in faptul ca se bazeaza pe experienta specialistului in psihoterapie si prezinta sedintele realizate cu personajul masculin principal, dar la modul in care, chiar noi, cititorii, putem invata cate ceva din asta.
