Despre mine

Imi place sa cred ca am ajuns la varsta (top secret) la care mi-am gasit un oarecare echilibru. Imi pare rau doar ca n-am invatat sa fac asta mai devreme. Chestia cu echilibrul adica. Am un umor sanatos care ma ajuta sa trec peste momentele sensibile din viata. Cateodata tind sa iau in gluma chestiile grave. Nu stiu daca este de rau, unii ar numi-o superficialitate. Eu o numesc "cunoasterea lumii". Nu cred ca au ramas multe lucruri care sa imi provoace mirari profunde. Nu dintre cele legate de firea omeneasca.
In timp am invatat ca sentimentele umane sunt supraapreciate, iar viata este mult mai normala si mai liniara decat vrea literatura sa ne faca sa credem. Si nu cred ca exista drame care nu pot fi vindecate odata cu trecerea anilor. Dar asta depinde de universul pe care ni-l construim fiecare in parte.
In rest, incerc sa-mi ocup trecerea prin viata cu lucruri care sa-mi aduca mici satisfactii. Blogul imi "mananca" din putinul timp liber de cinci ani incoace, sticlele cam tot asa. As vrea sa spun ca citesc enorm, dar nu pot, pentru ca nu este adevarat. Citesc cand pot si cand apuc, in ultima vreme prefer un film bun. Dar niciodata nu refuz un documentar sau o carte despre paranormal, extraterestrii sau mistere ale civilizatiilor. In ciuda firii mele vesele, dezvolt gusturi tenebroase pentru latura intunecata a lumii (sau a lumilor!). Nevazutul si nestiutul ma fascineaza, poate chiar prea intens, dar asta's eu!
Sunt mama, sotie, functionar public, gospodina (de sila, de mila), in aparenta un om banal. Dar nimeni nu este atat de banal cat cred ceilalti.
Va astept pe blog, sa disecam impreuna nimicurile si fanteziile din viata de zi cu zi!