Surse de informatie sau de amuzament pe Youtube

Din cand in cand v-am aratat site-urile pe unde mai bantui pe internet. Astazi vreau sa va arat cateva canale de pe Youtube unde imi petrec ceva timp, atunci cand vreau sa ma deconectez. Nu, nu sunt canalele cu tutoriale handmade, acestea au locul lor in economia timpului meu liber si le consider ca un fel de cursuri. Le urmaresc din placere, dar sunt de fapt extrem de utile pentru desfasurarea hobby-urilor mele lucrative, ca sa zic asa. Si in mod sigur nu-i intereseaza pe cei care nu au aceeasi pasiune ca mine. Ma refer la altfel de canale, cele ale unor oameni extrem de interesanti, preocupati de activitati care nu se practica pe la noi. Daca stau sa ma gandesc, au totusi un numitor comun, este vorba in general de descoperirea si refolosirea lucrurilor vechi. Dar sa vedem ce mai fac si altii...

Iubitorii de "mudlarking"

Nu stiu daca pot sa traduc exact cuvantul, dar in engleza "mud" inseamna noroi, iar "to lark" inseamna a petrece, a face pozne, asadar ar fi un fel de "a petrece timp in noroi". Nu , nu e vorba despre organizarea unor petreceri in noroi, ci de cautarea de obiecte vechi in noroi, de regula in pamantul moale sau noroios din albiile apelor curgatoare. Ciudat, nu? Asa ati putea crede, dar nu va puteti imagina ce gasesc oamenii aceia! Eu ii inteleg, deoarece, copil fiind, la tara la bunici, petreceam mult timp pe garla, adunand pietricele colorate si tot soiul de fleacuri aruncate de altii. Iata ca exista adulti care au facut din asta o pasiune. A existat pe un canal tv de documentare un serial cu doi tipi care faceau lucrul asta in Londra, in albia Tamisei. Scoteau obiecte de epoca, unele numai bune de dus in muzeu.
Cei care fac "mudlarking" pot gasi din cand in cand piese istorice sau doar vintage, dar in stare buna si care asteptau doar sa le salveze cineva si sa le puna din nou in valoare. Iata AICI o doamna pe care o urmaresc si eu.

Despre sapunuri si alte bagatele

In ultima jumatate de an am reusit sa lichidez mare parte din colectia de sapunuri, nu de alta dar au si astea un termen de garantie. Prilej excelent de a incepe sa adun altele, nu ca as fi vreo obsedata, dar se intampla sa-mi sara in fata si eu nu ma pot abtine 😂😃😇
Ce inseamna "a sari in fata" atunci cand vorbesc despre un lucru neinsufletit? Pai, daca intru in vreun magazin sau ma duc la vreun targ si ele, adica sapunurile, sunt pe-acolo si le si observ, lucru imposibil de evitat, ca am un ochi de soim la de-astea, atunci e greu sa ma abtin.

Cum sa iti impaci porcusorii

Asta suna ca in filmul "Cum sa iti dresezi dragonul"...
Ideea este ca saptamana trecuta, cam pe marti seara, cand temperatura mea facuse un salt spectaculos de la 39 la 38,5 grade, iar stelutele care mi se plimbau prin fata ochilor se colorasera din verde in alb-optimist (semanau cu luminita de la capatul tunelului), mi s-a parut mie ca este cam multa liniste si pace in "apartamentul" pet-urilor achizitionate de Paste, adica cei doi porcusori de Guinea pe care vi i-am mai aratat. Ma uit pe geamlacul custii si il vad pe-ala maro, mai mare si mai blegut, Cookie pre numele lui barbatesc, stand cam ciusdit intr-un colt, in vreme ce Oreo, zvarluga mai tanara concasa placid un pai. Mdeh, nu degeaba e vorba "umbla porcul cu paiu'n gura".

Carti mari pentru cei mici

E greu de spus cam in ce moment cei mici devin juniori, apoi adolescenti si in cele din urma si inevitabil adulti. Banuiesc ca al meu e in tagma juniorilor de-acum, altminteri nu s-ar explica faptul ca a renuntat totalmente si ireversibil la unele carti si s-a cantonat rapid in alte stiluri literare. Dar sa nu va inchipuiti ca citeste Jules Verne, colectia marelui scriitor zace neatinsa, in pace, pe raft si n-a fost chip sa-l urnesc sa deschida vreuna din operele domnului in cauza. Asta dupa ce a avut o neinsemnata tentativa de a lectura in vacanta "Copiii capitanului Grant", ca era pe lista data de la scoala si dupa cincizeci de pagini (terminate in vreo cinci zile deoarece il adormeau imediat) a renuntat cu inima usoara la aceasta "corvoada". Nu pricep de ce, pentru mine Jules Verne a fost primul pas spre SF-urile de adult si l-am vanat cu perseverenta in toti anii copilariei mele, ca nu se gasea chiar pe toate drumurile.

Distractia de weekend cu bombonele Jelly Bean

Bomboanele de jeleu The Jelly Bean Factory au intrat recent si la noi pe piata, dar nu se gasesc chiar pe toate cararile. Noi le cumparam din libraria Carturesti in varianta 36 Gourmet Flavours si am inteles ca se gasesc si in magazinele Lidl. De ce sunt atat de deosebite? In primul rand pentru ca multimea de arome este de provenienta naturala, nu sunt colorate artificial si nu contin gluten, gelatina sau nuci, adica sunt bune si pentru cei cu intoleranta sau alergii la aceste ingrediente. In plus, sunt agreate de Societatea Vegetariana si au certificare Fair Trade.

Barbatul ierbivor si scaderea natalitatii

Daca va imaginati ca urmeaza un articol plin de ironie la adresa sexului puternic, va inselati amarnic. Dar am citit lucruri foarte interesante pe techinsider.io, m-au si amuzat e drept, asa ca incerc sa spicuiesc cate ceva...
Totul a pornit de la statisticile japoneze. Se pare ca in 2014, in Tara Soarelui Rasare s-au nascut cam un milion de bebelusi, dar au murit peste 1,2 milioane de persoane. Chestia asta i-a pus pe jar pe cei mai civilizati asiatici, asa ca au inceput sa studieze problema...

Poptamasisme

De la o vreme ma impiedic pe fb numai de panseurile adanci ale dlui.Poptamas, nu sunt sigura cum se scrie numele si nici nu sunt fan ca sa ma informez. Vad ca e atat de popular si de distribuit incat a intrat si in colimatorul televiziunii. Ce spune, ce nu spune dansul, cert este ca lumea ii gusta zicerile, unele iesite din cel mai adanc abis al gandirii. Dar e o buna metoda de a te face cunoscut.  Poptamasul ia o poza melancolica, genul difuz si pastelat, si tranteste un text cu subintelesuri pe deasupra. Ce poate fi dificil in chestia asta? Cred ca ma apuc si eu…

Aseara, dupa indelungi chinuri filozofice, mi-am dat seama ca nu este deloc, dar deloc usor sa compui o mostra de intelepciune de tip poptamasist. Baiatul asta este pe nedrept criticat! Pana la urma inspiratia mi-a venit in timp ce gateam cina, dovada ca, probabil, si muza lui Poptamas actioneaza la fel, adica in timpul activitatilor de rutina.

Iata “poptamasismul” compus de mine:

“ Viata nu inseamna numai fripturi, din cand in cand trebuie sa bagi si o fasole…”

Asta m-a lovit deoarece gateam o mancarica de fasole. E drept ca am aruncat si niste sunculita in fiertura, dar stiti voi ce am vrut sa insinuez! Surpriza cea mare, chiar si pentru mine a fost atunci cand, recitind panseul, mi-am dat seama cate valente are. Este un fel de 2 in 1, adica merge si la carnivori, si la lacto-vegetarieni, si la raw-vegani, bineinteles inversand termenii, adica:

“ Viata nu inseamna numai fasole, din cand in cand trebuie sa bagi si o friptura…”

Sau:

“ Viata nu inseamna numai cruditati, din cand in cand trebuie sa bagi si o fiertura…”

Aoleu, ultima merge si la crai batrani ahtiati dupa pitipoance!

Mama, tocmai mi-am descoperit un nou talent!

Daca gasesc o poza cu o fasole draguta, il pun pe net! Praf il fac pe Poptamas…

Joc-Gaseste broasca!

Se dau datele problemei:

-4 borcane subtiri si inalte, de la masline, cu capac rosu
-flori de camp-maci, margarete, albastrele, ochiul-boului si alte buruieni pe care nu mi le-aduc aminte
-deasupra-cactusi batrani de cel putin 15 ani, un ghiveci si piciorul de la lampadar
-in stanga-un fragment din bradutul de plastic al lui fiu-meu
-dedesubt-biroul cu ceva praf, va sfatuiesc sa faceti abstractie de acest indiciu

Se cere:
Daca ieri pe vremea asta ma uitam la filmul "Alien abduction", productie 2014 facuta dupa caz real, iar borcanele erau in faza de design, ca nu gaseam al patrulea model cu flori de camp,
Daca la usa bateau colindatorii rand pe rand, iar copilul meu tocmai montase un lego Mixel,
Daca mancarea de mazare se ardea pe foc, ca eu tot nu gasisem modelul ultimului borcan, dar voiam sa vad si filmul, sa termin si borcanul, sa prind si ceva din "The day after tomorow" de la tv, lucru evident imposibil,
Va rog sa gasiti broasca in fotografia de mai sus!

O istorie de pomina

Dupa ce saptamana trecuta era sa ma inec de ras la auzul noii variante oficiale a intemeierii Romei, avand in minte bineinteles si statuia de pomina de pe treptele Muzeului National de Istorie, am ajuns la concluzia ca trecutul glorios poate fi extrem de vesel, depinde prin ochii cui il vezi, fie el ministru sau sculptor. Daca acceptam faptul ca exista posibilitatea ca si cei care au scris sau au sculptat cu mii de ani in urma basoreliefurile de pe Columna sa nu fi fost tocmai in regula la mansarda, reiese ca ceea ce invatam in scoli prezinta un mare grad de relativitate. Corect ar fi sa ni se prezinte toate variantele si sa judecam singuri care ne convine. De pilda...

Jocul de-a “prinde porcul”…

Stau pe marginea patului şi–mi privesc odrasla care refuzã sã se trezeascã. Mã gândesc sã-l apuc de glezne şi sã-l gâdil niţel, dar rãbdarea mea este la limitã, nu mai am chef de drãgãlãşenii. S-a fãcut deja ora 10, dimineaţa este iremediabil pierdutã! De când este în vacanţã leneşul meu a întrecut orice mãsurã, refuzã orice program şi ne manipuleazã cum doreşte.

Acum stau lângã el şi simt cum creşte în mine un val de revoltã. Privirea mi se pierde pe fereastrã, conturul pereţilor pare sã se deformeze, sã se strângã, umbrele înghit lumina dimineţii. Clipesc puţin aiuritã de întunericul vãlurit ce a cotropit decorul familiar. Am senzaţia cã genunchii mei sunt mai aproape de piept decât de obicei şi bâjbâi în jur cu palmele. Da, nu mã înşel! Sunt aşezatã pe marginea incomodã a unui pat pliant, simt bara de aluminiu sub coapse. Mã foiesc cu oarecare nelinişte, nu prea înţeleg cum am ajuns AICI! AICI fiind unde?

Despre mesaje şi îndrãgostiţi într-o florãrie online

Acum 100000 de ani…

EL venea de la vânãtoare cu suliţa într-o mânã, o labã de urs în cealaltã şi un rânjet de învingãtor pe faţã. EA tocmai jupuise leneşul şi fãcuse nişte chiloţi de blanã cu pampers încorporat copilului…In drum spre casã EL dãduse peste o tufa de afine şi se gândise cã EA s-ar fi bucurat sã aibã ceva dulce la cinã. Se împlineau douã sezoane de vânãtoare şi o eclipsã de când erau împreunã în aceeaşi peşterã. In plus, EL îi înşirase un colier din dinţi de tigru pe care voia sã i-l ofere înainte de culcare. Mde, buchetul de trandafiri nu se inventase încã…

Make love, not war !

Ieri am avut o revelatie. Inca de la prima ora. Ajunsesem la serviciu si taman ce urcam scara de la intrare in cladire, cu o colega in urma mea, cand o vad pe femeia de serviciu aplecata peste balustrada, holbandu-se la scara vecinilor. Scarile noastre sunt din cele tepene, de institutie, cu un spatiu generos dedesubt, cat sa adaposteasca o garsoniera mai mica. Probabil asa gandisera si personajele ce se aciuisera pe o saltea, la adapost de privirile celor de pe trotuar. Niste prapaditi care se incalzeau in boarfe, am gandit eu, dand sa intru...Numai ca o aud pe „menajera” noastra incepand sa racneasca: „Huo, huuuuoooo!”, cu ochii cat cepele.

La ce se pricep barbatii

Ati vazut reclama de la camioanele Volvo cu Van Damme facand spagatul pe ele? E tareeeee....E dementiala.... Una la mana ca face figura asta in timp ce mastodontii sunt in mers, doi la mana ca mastodontii sunt asa de bine sincronizati si usor de condus incat asta spune multe despre calitatea si manevrabilitatea masinilor. Ce sa mai! Cine a conceput scenariul are o minte de advertising absolut stralucita.

Happy weekend

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 43

Weekend-ul meu nu prea e happy, a inceput ca in poza de mai jos...cu alte cuvinte am facut o prostie saptamana asta si am fost prinsa asupra faptului.

Am incercat sa ma relaxez facand o sticla...

 Pestele imi da de furca in continuare...

Am visat la tot felul de chestii...Daca as avea un gard, asa l-as decora!

Ce-i de râs în asta?

Interesantã proba cu numãrul 14 din SuperBlog…Cicã sã “blogãm” cu umor, la liberã alegere. Ii mulţumesc sponsorului pentru idee, ca m-a nimerit în cea mai proastã, lipsitã de umor, perioadã a vieţii mele. De câteva zile, datoritã unei conjuncturi nefavorabile, sunt într-o dispoziţie extrem de rea. Singurul lucru care a reuşit sã-mi smulgã o grimasã zilele acestea a fost peştişorul pe care mi l-am cumpãrat sãptãmâna trecutã. Este aşa de vioi cã îl alerg prin cadã ori de câte ori îi schimb apa din acvariu. Nici mãcar cu plasa n-am reuşit sã-l capturez, a trebuit sã-l pescuiesc cu mâna goalã. Din care a sãrit în cadã…Bineînţeles cã ai mei stãteau în spate şi rãcneau pe douã voci: “Prinde-l!Prinde-l!Vezi cum îl apuci…Il rãneeeeeştiiii!”. Vã daţi seama cã la asemenea încurajãri mi-a pierit toatã îndemânarea. Staţi liniştiti, cã l-am prins pânã la urmã, n-a zbughit-o pe gura de scurgere a cãzii şi n-a stârnit nici o dramã de familie.

Happy weekend

 Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 42

Daca aveati vreo indoiala despre cata pensie vi se cuvine la momentul potrivit, va rog sa verificati modalitatea de calcul din  poezioara de mai jos, un text compus de Constantin Tanase pentru unul dintre spectacolele sale.

O semnãturã pe ştampilã

Stau la uşa lui Big Chef. E coadã. Secretara mã priveşte condescendentã. Dincolo de uşa Templului se întrezãreşte o umbrã. Taci, cã ãla dinãuntru se îndurã sã iasã! In sfârşit! Incepusem sã dârdâi pe scaunul cu tapiţeria roasã şi decoloratã de câte funduri s-au hârjâit pe ea. Clanţa coboarã centimetru cu centimetru, punându-mi greu rãbdarea la încercare. Trebuie sã fiu pregãtitã...Strâng hârtiile cu degete amorţite de frig şi dau sã mã ridic.

Happy weekend - Care cultura, neicusorule?

Cred ca v-ati dat seama din postarile mele la categoria "din perlele copilului" ca ne luptam din greu cu disciplina numita "Limba si literatura romana". Va asigur ca cel putin un sfert din lupta asta vine nu din opozitia odraslei mele cu privire la materie in sine, ci din modul cum este conceput manualul de scoala si din continut. Eu tin minte ca pe vremea mea aveam un manual gros, plin de proza si poezioare din clasicii romani. N-aveam auxiliare, invatam regulile din manual si aia era! Nooo, acum se merge pe metoda vizuala, adicatelea copilul retine mai repede si sedimenteaza cunostintele daca ii pui in fata zeci de scheme si combinatii de exercitii.

Happy weekend

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 39 

Iata un clipulet in care se vede foarte bine ca nervii unei mame sunt aceiasi, indiferent din ce specie e...Iar puiul o stie foarte bine, dovada sta rapiditatea cu care o zbugheste la sfarsit, stie ca va incasa o scatoalca pentru prostioara facuta.

Jurnal de weekend - Let's do it!

"S-o facem lata!", vorba lui Elvis de Romania...
Noi, si eu in speta, am facut-o lata la Let's do it-ul de anul acesta. Adicatelea ne-am miscat organismele de oraseni pana intr-o padure de langa Ploiesti, aflata pe Lista Neagra a ONG-ului mentionat, cel cu curatenia generala, ca sa adunam gunoaiele aruncate de suburbani. Bineinteles ca ne-am urnit pe la 9 this morning, exact la ora cand elevii de liceu deja dadusera gata campul de langa Spitalul Judetean, ca trageau deja de saci cand am trecut cu masina pe langa ei.