Tinereţea mea s-a consumat într-o vreme când gãtitul ocupa mult timp liber, nu existau semipreparate şi nici accesoriile de tot soiul care sã-ţi uşureze cât de cât munca. Cartea de bucate era ca o Biblie familialã, iar singurele ajutoare erau cana gradatã, telul, fãcãleţul, rãzãtoarea şi o tavã cumsecade pentru preparatele ce trebuiau coapte. Aşa mi-am petrecut copilãria, pe lângã bunica, aşa am pomenit-o şi pe mama, pierzând ore în şir în faţa aragazului. Iar când pregãteam câte o masa festivã, douã zile nu erau de-ajuns!
Nu ştiu dacã mã gândeam vreodatã ce voi face atunci când voi avea propria mea familie. Dar undeva, în subconştient, se înfiripa deja ideea cã gãtitul nu trebuie sã fie o activitate atât de copleşitoare, care sã devinã o corvoadã şi sã nu-mi lase timp şi pentru altfel de plãceri. Si iatã cã trãiesc într-o epocã în care femeile au reuşit sã se elibereze de astfel de griji gospodãreşti, nu numai datoritã diversificãrii tipurilor de hranã, dar şi datoritã evoluţiei formidabile a mijloacelor destinate preparãrii acesteia.
O femeie modernã ştie sã obţinã rapid o mâncare delicioasã şi sãnãtoasã pentru familia sa şi îi mai rãmâne suficient timp liber pentru hobby-urile sau activitãţile distractive de tot soiul. Ah, de-ar pricepe chestia asta şi rudele care te cadorisesc cu diverse seturi de tacâmuri, aparate şi ustensile de gãtit, mai ales în momentul în care te cãsãtoreşti. Cred cã ştim cu toţii cã “zestrea” de dotãri ori vine din generaţiile anterioare, ori se face la nuntã, prin bunãvoinţa invitaţilor. Si mai ştim cu toţii câte lucruri inutile adunãm în casã, cele mai multe de o calitate îndoielnicã. Dacã mã întrebaţi pe mine, am ustensile cât sã mai fericesc o familie şi, din toate obiectele colecţionate sau primite cadou, nu cred cã folosesc mai mult de un sfert.
Primele necesitãţi au apãrut odatã cu diversificarea alimentaţiei la copilul nostru. Este perioada în care într-o familie se formeazã şi obiceiurile sãnãtoase. Mãrunţirea legumelor şi a fructelor pentru piureuri şi sucuri este esenţialã. A fost momentul când am hotãrât cã am nevoie de o rãzãtoare de calitate, una multifuncţionalã, iar investiţia fãcutã atunci s-a dovedit una extrem de utilã în timp. Pentru cã, peste ani, rãzãtoarea a avut rolul ei în prepararea supelor cremã şi a ciorbelor din legume. Puştiul meu nu ageeazã toate legumele, dar, dacã sunt transformate în bucãţele mici, nici nu mai realizeazã ce bagã în gurã. Si acesta este secretul în a face un copil sã mãnânce o ciorbã fãrã sã dea deoparte legumele.
Sursa: https://www.dajarmagazin.ro |
Sursa: https://www.dajarmagazin.ro/product/set-oale-email-6-piese-gri-nordic-35030 |
Tarta cu ciuperci, poza din arhiva personala |
Sursa: https://www.facebook.com/dajarmagazin.ro/ |
La un moment dat aveam în casã puzderie de farfurii desperecheate, ştiţi voi cum e cu cele cãpãtate pe la pomeni. Sunt bune pentru operaţiuni obişnuite prin bucãtãrie, mai ales cã mai spargi câte una în focurile activitãţilor, dar, când te aşezi frumos la masã, parcã simţi nevoia sã ai ceva mai de doamne-ajutã. De la generaţiile de altãdatã am învãţat cã ora mesei este ceva ce trebuie respectat, un loc în care familia se adunã sã se simtã mai altfel, un moment ce trebuie sã aibã festivitatea lui chiar şi în zilele banale ale sãptãmânii. Este bine sã ai în casã un serviciu de farfurii special pentru mesele de familie.
Sursa: https://www.dajarmagazin.ro |
Sursa: https://www.facebook.com/dajarmagazin.ro/ |
Sursa: https://www.facebook.com/dajarmagazin.ro/ |
Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2020.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.