Dat fiind faptul ca in acest weekend va fi un program in afara normalului, adica putin bulversant, jurnalul este in avanpremiera. Ba chiar suna ciudat pentru ca, fiind jurnal, inseamna ca lucrurile s-au petrecut deja. Deci nu poate fi de weekend, dar mi-e sila sa gasesc alt titlu.
Intr-o zi ma suna al meu sot ca ajunsese in Carrefour cu copilul, la vanatoare de oferte. In paranteza fie zis, barbatii sunt mari amatori de oferte, cumpara tot, oricat ar fi de inutil. Daca e la oferta! Deci ma suna si zice:
" Auzi, au astia tricouri pentru copii la reducere, vrei?"
Fac o pauza in telefon, gandindu-ma la mormanul de tricouri din dulap, dar reusesc sa-mi tin firea.
"Nu, nu vreau. Dar ceva de mancare la oferta nu gasesti?", zic eu cu mult calm.
Al meu nu prinde tonul ironic si continua:
" N-am ajuns inca la mancare. Acum am ajuns la farfurii. Uite, sunt farfurii mici de sticla la oferta, 1 leu bucata. Cred ca mai sunt 10 bucati, ti le iau?"
De data asta simt ca explodez.
" NU, nu vreau farfurii mici ca eu nu decorez farfurii mici, ce sa fac cu ele?!!!!"
"Dar sunt 1 LEU BUCATA, iti dai seama?"
Ne ciorovaim bine, el renunta si inchid telefonul. Ce credeti? Dupa 5 minute l-am sunat si i-am zis sa ia farfuriile. Imi venise ideea sa fac un set pentru servit prajituri. Bineinteles ca m-a bombanit ca am o fire sucita....
Asa ca m-am pricopsit cu 10 farfurii mici, de 20 cm. Le-am impartit in jumatate, stiu ca ar fi trebuit sa fie 6 intr-un set, dar atatea mai erau in magazin. Primul set l-am facut saptamana aceasta si l-am combinat cu o farfurie mai mare. A iesit ce se vede.
Translate
vineri, 3 mai 2013
Reflexii in oglinda
Particip la Reflexii in oglinda de pe blogul lui SorinN. Daca vreti sa fiti parte a acestei
initiative fotografice, intrati la SoriN si inscrieti-va...in
fiecare vineri...
Candva, prin 2007, am facut niste cursuri la Sibiu...Am apucat sa ma si plimb putin, ca tot turistul, nu puteam sa ratez Piata Mare pe care am pozat-o in disperare. Mi-a placut mult zona aceea pietonala cu arteziana tasnind direct din asfalt. Era facuta sa te pacaleasca, spre amuzamentul copiilor. Apoi a aparut si in Ploiesti ceva asemanator... Poza de fata a fost luata la o ora nu foarte tarzie, piata era cvasi-goala, dar oamenii de acolo mi s-au parut putin ciudati. Ne-am plimbat pe strazi perfect goale, noi fiind obisnuiti cu fosgaiala din Ploiesti, cu terasele pline si muzica data la maximum. N-am priceput si pace cum de pot fi atat de linistiti sibienii. Si n-am vazut nici macar vreun cersetor sau vreo patrula de politie. Nici luminile nu erau aprinse in case, copiii nu se jucau pe trotuare si ca sa mancam o pizza am luat-o pe o straduta scufundata in intuneric, desi era in centru si am coborat in catacombele unei case. Dar am mancat o pizza grozava!
Candva, prin 2007, am facut niste cursuri la Sibiu...Am apucat sa ma si plimb putin, ca tot turistul, nu puteam sa ratez Piata Mare pe care am pozat-o in disperare. Mi-a placut mult zona aceea pietonala cu arteziana tasnind direct din asfalt. Era facuta sa te pacaleasca, spre amuzamentul copiilor. Apoi a aparut si in Ploiesti ceva asemanator... Poza de fata a fost luata la o ora nu foarte tarzie, piata era cvasi-goala, dar oamenii de acolo mi s-au parut putin ciudati. Ne-am plimbat pe strazi perfect goale, noi fiind obisnuiti cu fosgaiala din Ploiesti, cu terasele pline si muzica data la maximum. N-am priceput si pace cum de pot fi atat de linistiti sibienii. Si n-am vazut nici macar vreun cersetor sau vreo patrula de politie. Nici luminile nu erau aprinse in case, copiii nu se jucau pe trotuare si ca sa mancam o pizza am luat-o pe o straduta scufundata in intuneric, desi era in centru si am coborat in catacombele unei case. Dar am mancat o pizza grozava!
miercuri, 1 mai 2013
Sã fie natural, dar sa nu exagerãm!
Azi
dimineaţã am coborât sã mai cumpãr câte ceva. Pe aleea ce duce la intrarea
magazinului de lângã mine, ca de obicei, erau înşiraţi vânzãtorii de
zarzavaturi la negru, adicã ţiganii intermediari şi ţãranii amãrâţi care dau cu
legãturica…Un comerţ în afara sistemului care nu a putut fi stârpit nici de
controalele dese fãcute de poliţia localã sau ce-or fi ãia care patruleazã pe
strãzi….Bãtrânii şi rromii rãsar din nou ca ciupercile dupã ploaie, aleea
rãmâne liberã preţ de doar câteva ore. In rest trebuie sã te strecori printre cutii
de carton întoarse cu fundul în sus, utilizate ca tarabe improvizate. Sticlele
cu lapte şi gãinile vii stau direct pe ciment. E o harababurã totalã. Trebuie sã
recunosc ca iau şi eu diverse verzituri de la aceşti comercianţi de ocazie,
pompând sume mici, dar sigure, în economia subteranã. Pãi, dacã te tocmeşti
puţin, cumperi verdeaţa la juma’ de preţ faţa de cea din magazine, bieţii
oameni îţi dau şi mai multe legãturi, numai sã poatã pleca mai repede acasã cu
un bãnuţ de pâine.
Miercurea fara cuvinte
Iti plac imaginile care spun o
mie de cuvinte, ai obosit de atatea vorbe si vrei sa taci un moment si sa
asculti gandurile tale si pe ale altora? Participa la MIERCUREA FARA
CUVINTE...Afiseaza pe blogul tau o fotografie sau mai multe prin care vrei sa
spui ceva, apoi fa-i o vizita lui Carmen si lasa-ti propriul link in tabelul participantilor.
De ziua uvrierului de pretutindeni va ofer o colectie din cele mai scumpe bauturi din lume: cognac, sampanie, lichior, bere...Numai sa nu le beti pe stomacul gol!
De ziua uvrierului de pretutindeni va ofer o colectie din cele mai scumpe bauturi din lume: cognac, sampanie, lichior, bere...Numai sa nu le beti pe stomacul gol!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






