YO, bro!

"Yo, bro!" il aud pe fiu-meu exclamand, in timp ce eu ghidonez caruciorul de cumparaturi prin inghesuiala din supermarket. Apoi il vad batand palma cu un alt pusti, depistat in multimea disperata. Probabil vreun prieten de prin parc.
Numai ca ceva din replica lui mi-a declansat butonul de alarma...Incremenesc, gandindu-ma intens ce mai aveam pe lista de cumparaturi. In ultima vreme memoria mea colapseaza din ce in ce mai des. Daca nu este un lucru vital, il elimin automat din camera de stocare a creierului. Probabil nu era vital, dar era de dorit deoarece imi sta pe limba si ma chinuie. Ma opresc pe culoarul dintre raioane, despartind fluxul de oameni care vin din spate. Clientii ma depasesc cu un repros in priviri. Ma uit in dreapta - raionul de mezeluri, ma uit in stanga - rafturile cu sucuri...Aha, aha, gata, mi-am amintit. Voiam o sticla de sirop. Yo, bro! Adica sirop YO deoarece ultima oara am avut din cel de soc si ne-a placut teribil.

Adancurile cerului de Vernor Vinge

Doua volume. O epopee SF.
Abisurile universului pot ascunde cele mai ciudate fenomene cosmice. In "Adancurile cerului" Vernor Vinge si-a imaginat o stea fluctuanta, un mister astronomic ce bantuie imaginatia civilizatiilor umane de mii de ani. Astrul, aflat la o distanta imposibila, are "obiceiul" de a se stinge si de a se reaprinde la intervale regulate, mari, de timp. Planeta-satelit este locuita de paianjeni, indivizi care parcurg calea spre o era tehnologica mai avansata.

Cronica unui vampir la stat

"Aveti un dosar cu sina?"
"Nu"
"Un plic A4?.."
"Nuuuu...n-am stiut..."
Domnul din fata mea ma priveste nevinovat si usor fastacit.
Rasfoiesc hartiile de pe birou.
"Nu ati numerotat paginile si nu ati facut opisul."
Un oftat si o privire spasita.
"Dar n-aveti nici macar cererea scrisa!!!"
De data asta nu mai am vocea neutra de la inceput. Simt cum incep sa mi se inroseasca varfurile urechilor. Dupa doua saptamani de frunzarit dosare si de aranjat documente, de scris cereri, plicuri si opisuri, de verificat date si de completat pe calculator, simt ca am ajuns la nivelul cel mai de jos. Al rabdarii.
Privesc pe geamurile largi. Timpul pare sa sucombe trist in rapaielile ploii de-afara. Curge de doua zile dintr-un cer metalic, greu, toxic pentru minte, la fel ca plumbul. Oare cine scria despre plumb? Furnicaturile din varful urechilor inainteaza serpeste pe gat si pe sira spinarii, spre radacinile parului. Parca si gingiile ma mananca. Dintr-o data am impulsul sa ranjesc spre interlocutorul meu. Ma gandesc ca filmele si cartile horror pe care le consum cu toptanul pot avea efecte secundare neasteptate.

"Nici o primejdie, ii spusese Killer, de astia nu-i pasa nimanui. Sareau pe ei, hop! si le sorbeau iute sangele, pana la ultima picatura, pana la ultima bataie a inimii. N-avea nici un haz sa chinui niste fiinte ca astea, spunea Killer. Trebuia sa ti se faca mila de ei." 

Anne Rice, Seria Cronicile vampirilor-Regina damnatilor 

 Hait! Imi scutur capul speriata, am inceput sa gandesc ca personajele cu colti si apetit nesfarsit pentru lichidul vital. Ma uit la domnul din fata mea, nu pare sa-mi fi observat privirea...dusa. Dar zau ca i-as sari la beregata si nu i-as da drumul pana nu s-ar jura ca a doua oara nu va uita sa-si puna dosarul in ordine. Zambesc din coltul gurii. Urmatorul solicitant ar putea da cu ochii drept in balta de sange lasata de predecesorul sau. Sa te tii atunci hartii aranjate ca la carte. S-ar duce buhul.

N-am savurat deloc fictiunea doamnei Anne Rice, dar m-am atasat profund si iremediabil de ecranizarea primei carti a seriei, "Interviu cu un vampir". Probabil si din cauza actorilor: Brad Pitt intruchipandu-l pe blandul Louis, Tom Cruise in rolul experimentatului vampir Lestat, Antonio Banderas in frumosul Armand si Kirsten Dunst in micuta Claudia. Nu degeaba a fost nominalizat la Oscar!

Cei mai sexy vampiri din lume. Si cu oaresce mustrari de constiinta. Filmul a reusit sa depaseasca scriitura si sa popularizeze un gen care a devenit intre timp extrem de cautat. Mai ales in randul tinerilor.
Eu nu mai sunt tanara, dar este imposibil sa nu apreciezi o productie reusita. Ca sa nu mai zic ca, in zile ca aceasta, imi cam vine sa ma identific cu Armand, personajul crud, de o cruzime boema as zice, de vreme ce are inclinatii teatrale.

Privesc din nou spre insul ce asteapta cuminte in fata mea, convins ca totul se va rezolva. Stie el ce stie, dar nu stie totul. Parca ma vad din afara, intr-o experienta extra-corporala ad-hoc. Ochii mei arunca flacari, buzele mi se intind peste caninii ascutiti, o vena pulseaza nauca pe tampla... Dap, este imaginea stereotipa a momentului dinaintea atacului unui vampir. Ce ti-e si cu limbajul artistic de lemn!
In loc sa explodez intr-un salt la gatul tipului, ma aud ciripind plina de amabilitate: "Lasati, le aranjam aici... Luati loc, va rog."

Horror-ul poate avea stil. Motiv pentru care, ori de cate ori butonez telecomanda si dau peste "Interviu cu un vampir" ma opresc sa il revad. Nu ma plictiseste niciodata. Si am aflat ca este din nou pe lista de difuzari a postului TNT, in noua grila de programe. Aferim, sa facem o cura de vampirism, zic! Iar daca nu ati avut curiozitatea sa il vizionati pana acum, va sfatuiesc sa incercati. Dincolo de scenele incredibile este o legenda cu radacini adanci in istoria civilizatiei si o dilema morala care, chiar daca pare improbabila,  a suscitat dintotdeauna interesul oamenilor.

                             
Alte filme din noua grila de programe a TNT (mai ales cele care imi plac mie!):
Addams Family Values
The Addams Family
Blade
Blade: Trinity
Chinatown
Demolition Man
Final Destination
Gladiator
Hamlet
Kindergarten Cop
Last Samurai
The Mad Max 2: The Road Warrior
Mad Max

Matrix
The Mortal Kombat
Se7en
Shining
The Superman
Superman II
Tango & Cash
The Love Guru
Top Gun
Twelve Monkeys
Waterworld
Wild Wild West

Foileton saptamanal

Mai bine zis un fel de rezumat in imagini...
Ca in fiecare saptamana de vreo cateva luni incoace, o parte din timp este dedicata porcusorilor de Guineea. Am avut doi, au ajuns cinci printr-o multiplicare naturala inevitabila si acum am trei deoarece doua dintre "rezultatele" multiplicarii au luat calea magazinului de animalute. Nu m-am indurat insa de cel mai mic dintre pui, o fetita timida si cam oropsita pe care am pastrat-o sa se mai intremeze. Fifilina, zisa si Harry Potter din cauza semnului alb de pe frunte, a stat cu greu la pozat. Freza batuta de vant este spontana, adica asa este ea zburlita tot timpul.