Translate

vineri, 8 martie 2019

Cu sau fara copii la nunta?

Cred ca ati observat, pe la petrecerile mari pe la care ati fost invitati si ma refer la nunti sau botezuri, adica evenimente mai fastuoase, desfasurate in locatii special amenajate, ca exista intotdeauna un numar de copii pe care parintii ii aduc cu ei. Acum, eu nu vreau sa intru intr-o polemica pe tema daca este cazul sa tarasti un copil prea mic la o intalnire de oameni mari, la care se bea, se fumeaza, se mananca, se vorbesc vrute si nevrute si se sta pana tarziu in noapte. Cred ca este clar ca un sugar, un copil de unul sau doi ani nu au ce cauta acolo. Unu la mana ca parintii vor trebui sa stea cu ei in brate sau sa alerge numai dupa ei, adica nu le va tihni distractia, doi la mana ca nu e bine pentru sanatatea lor sa ia contact cu atata lume sau sa petreaca un numar de ore intr-o atmosfera atat de agitata.

Ei bine, in schimb sunt perfect de acord ca, odata ce a mai crescut, un copil poate fi introdus in sanul evenimentelor vesele de familie. De pe la 4 ani copiii incep sa aiba amintiri, sa ii intereseze persoanele din jur, sa vrea sa socializeze cu alti pusti de varsta lor. Iar pentru a lega mai strans o familie, membrii acesteia trebuie sa aiba ocazia sa se cunoasca intre ei. Unii parinti isi duc copiii la o nunta nu pentru ca nu au cu cine sa ii lase acasa, exista intotdeauna o bunica "de rezerva", ci tocmai pentru ca vor sa ii imbrace frumos, sa ii dichiseasca si sa se mandreasca cu ei in fata rudelor. Si cine zice ca nu au dreptate?


Ii inteleg pe tinerii care isi organizeaza cel mai important eveniment din viata si se gandesc la faptul ca totul trebuie sa mearga uns, asa ca nu si-ar dori o droaie de invitati cat degetul, care sa se incurce in picioarele adultilor pe ringul de dans sau sa isi streseze parintii cu tipete si pretentii care mai de care mai fanteziste pentru simplul fapt ca se plictisesc. Mirii sunt cele mai importante personaje in acea zi speciala, unica, si asupra lor trebuie sa se indrepte toata atentia celor din jur. Dar tot mirii trebuie sa se gandeasca la cele ce spuneam mai sus vis-a-vis de strangerea relatiilor de familie. Ca sa nu mai zic ca un copil dragalas, in tinuta mai eleganta, face sarea si piperul in pozele din albumul cu amintiri.

Asadar, dragi viitori proaspeti casatoriti sau parinti care se pregatesc de un botez pe cinste, in loc sa va ganditi cum sa sugerati rudelor si prietenilor, fara sa ii jigniti,  ca nu e cazul sa-si care odraslele dupa ei, mai bine luati taurul de coarne si invitati pe toata lumea, de la mic la mare. Nu va grabiti sa spuneti ca sunt putin...zurlie deoarece in prezent exista o solutie ingenioasa si pentru aceasta problema: locurile de joaca pentru evenimente de tip nunta/botez!

Stiti cati iepuri impuscati in felul acesta? Fara numar! De fapt, eu, sa fiu in locul mirilor, nici nu as alege un salon de nunta care sa nu accepte cu asa ceva. Un loc de joaca de interior, modular, poate fi compilat dintr-o gramada de atractii pentru copii, cum ar fi:
- 25-30 mp paviment colorat
- un gonflabil de aprox 10 mp
- leagan cu tobogan
- piscina cu bile
- masuta cu scaunele 
- masinute, triciclete, mingi
- gardut colorat de imprejmuire si delimitare


Ca sa fac o gluma, s-ar putea ca si adultilor, spre ziua si dupa un numar de pahare, sa li se para amuzant un astfel de loc de joaca. Ideea este ca un copil se va simti ca in cel mai funny parc de distractii si va uita cu totul ca a venit cu parintii. In plus, cei mici vor putea sta impreuna la masa, li se poate servi un menu potrivit varstei lor, se pot indemna la mancare chiar si cei mai mofturosi. Adultii nici nu vor simti ca trebuie sa duca grija odraslelor.

Mobilierul unui loc de joaca este special conceput, astfel incat sa fie sigur, sa nu ii raneasca pe utilizatori indiferent cat sunt de neindemanatici si de zbuciumati. Materialele sunt moi si usoare, colturile sunt rotunjite si cantuite, nu exista muchii taioase, plasticul, spuma si cauciucul sunt de baza in fabricarea tuturor elementelor. Si culorile... Culorile pot sa inveseleasca orice ochi.
Sa te scufunzi, sa te tarasti, sa topai, sa te pitesti prin tuburi, sa arunci cu bile si mingii, ce poate fi mai distractiv pentru un copil plin de energie? Iar recompensa parintilor este tocmai oboseala copiilor dupa atata joaca. Odata ajunsi acasa, cei mici vor cadea lati. Ca si parintii, nu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.