Jurnal de weekend

Astazi am fost home alone. Clasa lui fiu-meu a plecat in excursia de (cvasi)final de scoala, tocmai hat, in Parcul Natural Comana, la Giurgiu bre, vreau sa zic... Nu, nu e departe, exagerez! Sotul meu a fost insotitorul din acest an, vara trecuta pe mine a cazut magareata. Ideea cu parcul Comana a fost a doamnei invatatoare, mie mi s-a parut interesant, desi vorbim despre o padure de campie plus ceva stufarisuri, mlastina sau ce-o mai fi pe-acolo. Eu, stiind ca intrarea in parc, ca arie protejata, costa ceva deoarece zona are o administratie proprie, m-am straduit toata saptamana sa ma conversez cu oamenii de acolo. Am parlamentat la telefon si pe mail cu trei persoane, sa aflu daca se asigura ghidaj grupului, ca nu poti sa te azvarli in necunoscut cu 30 de copii fara sa stii pe unde umbli. Parlamentarile au fost oarecum in van, astia de la parc par un pic detasati, ii inteleg totusi ca este duminica, sarbatoare, asa ca poate voiau sa stea acasa. Dar puteau sa o spuna mai clar!

Si a fost Ziua Mediului

Ziua Mediului a fost joi, pe 5 iunie.
Ca in fiecare an ne-am petrecut aceasta zi a lucratorilor intr-ale protectiei mediului in mijlocul naturii. Pai, cum altfel? Macar in aceasta zi sa uitam ca exista si restul lumii, acea parte pe care nu o intereseaza problemele de mediu, ci doar bunastarea personala, imediata si cu orice pret.
In acest an am purces spre Valea Doftanei, una dintre cele mai frumoase din zona montana a Prahovei si am ales sa ne oprim la barajul Paltinu, unul dintre acele mari si neverosimile lacuri de acumulare create pe vremea comunistilor. Va spun imediat de ce neverosimil... Am nimerit o zi perfecta, senin, nici un front atmosferic, doar vanticelul creat in jurul lacului, de curentii de aer.

Despre pasari, balti si prognoza meteo...

Saptamana trecuta, fix in ziua in care se anunta codul portocaliu si toata lumea era pe metereze, asteptand sa ploua pe ruptelea, ne programasem o iesire de serviciu intr-o zona cu balti pe care nu o mai vazusem de multicel... Numai ca eu, mai firoscoasa, cand am auzit ce deluvii anuntau astia la tv, am dat inapoi. Dimineata privisem cerul cu mare incordare, de la etajul 10, si concluzionasem ca era prea negru in toate directiile, ca sa batem drumul pe coclauri. Credeam eu ca vin potopuri imposibil de depasit... Am luat o teapa de zile mari , ca Ploiestiul a fost doar innorat, fara sa vedem vreo picatura din mult trambitata ploaie cu spume, ba chiar era caldicel si foarte placut. Cu mare necaz din cauza zilei pierdute am reprogramat iesirea pentru astazi.

Despre un ten fericit...

Dacã sunteţi din categoria celor care nu au avut niciodatã probleme cu tenul, vã puteţi considera o persoanã extrem de norocoasã. Dar, din experienţã, vã pot spune cã astfel de persoane nici nu realizeazã ce avantaj formidabil au. Nu te-ai strãduit niciodatã sã-ţi ameliorezi cearcãnele, petele, punctele negre, ridurile, uscãciunea, deshidratarea, excesul de sebum, inflamaţiile sau alte inconveniente ale tenului? Aflã cã faci parte dintre cazurile extraordinare, rarisime. Bine, existã şi cazul în care s-ar putea sã fii genul care sã nu dea prea mare atenţie felului în care se prezintã pielea, dar mã îndoiesc sincer, mai ales dacã eşti femeie.