Translate

sâmbătă, 7 iulie 2012

Despre cactuşi, pisici şi visători


In ciuda tuturor superstiţiilor populare şi a recomandărilor Feng Shui, eu ţin în casă de muuuulţi, mulţi ani o pereche de cactuşi şi îi iubesc foarte tare. Sunt bătrâni şi graşi, au 10 ani déjà, sunt ţepoşi şi foarte refractari când trebuie să le schimb pământul, sunt exact ca perechea aceea de moşi cârcotaşi din păpuşile Muppets! S-au mutat odată cu mine atunci când mi-am schimbat domiciliul şi au asistat la câteva evenimente din viaţa mea.



Mie îmi place să cred că sunt soţ şi soţie, unul e mai înalt şi mai subţirel parcă, iar celălalt este scund şi dolofan. Exact ca în căsniciile longevive, un timp, cât au fost mai tinerei şi mai şui, au stat amândoi în acelaşi pat…pardon, ghiveci vreau să zic. Apoi a devenit evident că nu prea se mai suportau, aşa că i-am separat şi sunt muuult mai fericiţi.
Sunt nşte plante care nu cer mai nimic...apă le pun o dată pe lună, încerc să îi mai curăţ de praf şi îmi strecor degetele printre spini dar ei se zburlesc imediat la mine. Poate atrag energiile negative, cum se zice, dar mie îmi par timizi şi dornici să se ascundă în spatele zidului de ţepi pe care îl afişează. De curând, soţul meu a găsit aruncat de vreun vecin fără inimă un pui mic şi rotund din aceeaşi specie incertă de cactus. L-a luat într-un ziar şi mi l-a adus că avea rădăcină, era verde şi părea în putere. M-am întrebat cu ce îl deranja pe fostul stăpân de s-a debarasat de el ? L-am aranjat imediat într-un vas mai mic şi şi-a găsit loc între cei doi veterani ai mei. Acum arată ca o familie adevărată !
Am văzut că toată lumea admiră soiurile de cactuşi de prin magazinele unde se vând dar nu mulţi se încumetă să îi cumpere. Adevărata ştiinţă în îngrijirea cactuşilor este să ai putere să îi laşi în pace. Nu trebuie să îi sapi, să le pui îngrăşăminte, să îi muţi de colo colo, să îi tunzi...Chiar atunci când trebuie neapărat să le schimb pământul, o dată pe an cum spuneam, am senzaţia că mă amestec în ceva ce nu mă priveşte, că fac un sacrilegiu. Imi trebuie două rânduri de mănuşi pentru operaţiune şi multă viteză în lucrare altfel încasez o grămadă de spini în degete. Si parcă le aud reproşul mut după ce termin...
Ca şi cactuşii, pisicile sunt asociate cu partea întunecată a lumii acesteia. S-ar spune că omul blamează tot ceea ce nu are nevoie de afecţiunea lui sufocantă. Pisicile nu cerşesc atenţie, sunt semisălbatice, nu mor de foame dacă sunt abandonate pe stradă, se mişcă libere, sfidează tot ce le îngrădeşte, chiar şi gravitaţia, apar şi dispar după bunul plac. Exact ca pisica de Cheshire din « Alice în ţara minunilor ». Lewis Caroll ştia el ce ştia.
Ce treabă au visătorii în toată chestia asta ? Ei bine, visătorii sunt precum cactuşii şi pisicile, ţepoşi, independenţi şi greu acceptaţi de către oamenii obişnuiţi.
Concluzia : dacă nu vă place să visaţi, nu încercaţi să vă luaţi cactuşi sau pisici.

Un comentariu:

  1. Si mama mea are o multime de cactusi...Nu am vazut flori mai frumoase decat florile facute de cactusi...

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.