Atlantida - Literatura young adult

As fi jurat ca, de Black Friday, ma voi repezi in carti ca pisica in soareci. Nu prea a fost asa. De data aceasta, cu parere de rau, am lasat libris.ro pentru elefant.ro din doua motive intemeiate care s-au dovedit a fi trei: pe elefant.ro au fost reduceri mai mari la ce ma interesa pe mine, este mall online si am putut sa-mi iau si altceva decat carti, exista un pick up point unde ti se trimite gratuit coletul (in Hotel Central in cazul Ploiestiului), site-ul libris.ro s-a blocat infiorator ieri si imi dadea erori.
Ei, na, stiu sa numar, sunt patru motive, asta am zis si eu la inceput.
Dar nu despre cartile cumparate in utimul timp voi scrie, ci despre una primita de fiu-meu. De fapt a primit doua: Atlantida de Antoinette Wornik si Dragonul maiestatii sale de Naomi Novik. La inceput m-am intrebat de ce matusa care i le trimisese s-a orientat la asemenea titluri, apoi am remarcat ca Atlantida face parte din colectia "Young adult" a Editurii Nemira.
"Taci, ca a picat bine!" mi-am zis, deoarece in jurul Atlantidei ma invartisem si eu de vreo doua ori, dar o scosesem din cos de fiecare data fiindca mi se paruse cam firava ca numar de pagini. Daca n-are de la 500 in sus, nu mi se pare serioasa. Acum, fiind in asteptarea unui volum comandat, m-am gandit sa iau la mana cartulia copilului in lipsa de altceva. O gasiti pe libris.ro la 13,99 lei.

Atlantida...continentul pierdut...societatea misterioasa despre care mentioneaza legendele...semnul de intrebare din istoria umanitatii... Cine n-ar fi atras de o poveste cu acest subiect? Pui Atlantida in titlu si o va rasfoi o gramada de lume. Antoinette Wornik a scris o serie numita "Lumi la raspantie", Atlantida fiind primul volum al acesteia. Sa vezi ca este educativa, m-am gandit, prezinta tinerilor o versiune palpitanta, pe intelesul lor. Asi! N-am nimic cu autorii de sex feminin, dar nu m-as fi gandit ca dau peste a doua Anne Rice. Doamna Wornik se foloseste de acelasi stil exaltat ca celebra vampiroloaga (daca o exista cuvantul asta). Ca sa scrii despre aventuri nemaipomenite, folosindu-te de atata dulcegarie si poezie, mi se pare o alegere proasta. Ei bine, mi s-a parut mie, ca adult, deoarece lui fiu-meu pare sa-i placa. Daca stau sa ma gandesc si Anne Rice are succes tot in sectorul tinerelor sperante.
Per ansamblu, subiectul o ia rau de tot pe aratura. Nici vorba de legenda cunoscuta. E drept ca autoarea strecoara cateva teorii actuale, invaluite in asemenea hal ca de-abia le identifici. Una peste alta, Peter, personajul principal, este rapit de o civilizatie straveche, stabilita pe fundul oceanului, dar nu tocmai umana. Asta (mi-)a pus capac. Indivizii obisnuiau sa initieze oameni in misterele lumii, apoi ii slobozeau inapoi la viata reala ca sa contribuie la protejarea planetei.
Cartea este asa o amestecatura de conspiratii, extraterestri, servicii secrete, virusuri letale si paranormal incat, pentru doar cele 162 de pagini pe care le contine, reuseste sa te loveasca cu o groaza de fapte. I-am recunoscut autoarei meritul de a rezuma intamplarile si de a sari de la una la alta cu dezinvoltura. Pe urma mi-am dat seama ca un adolescent vrea multa actiune, in cuvinte mai putine, ca sa nu se plictiseasca. Cuvintele sunt mai putine, dar stilul m-a adormit cam la fiecare zece pagini. Asta pentru ca lecturez seara, in pat. Ca urmare puteam sa lesin linistita de atata sirop literar, cu capul pe perna, cartea rascracarata pe piept si ochelarii cazuti de pe nas.
Fiu-meu s-a minunat ca am terminat-o in trei zile. A zis ca sunt un adevarat fenomen la citit. M-am ferit sa-i marturisesc ca parte din timp dormisem. I-am pasat-o lui si vad ca o savureaza cu destul interes. Poate nu-mi dau eu seama ce le place astora mici. In orice caz o recomand pentru varsta de 12+ ca are si cuvinte si expresii mai greoaie, iar intriga nu poate fi urmarita de copii prea mici.