Boalã psihicã sau nanotehnologie?

Da, ştiu, am o fixaţie cu documentarele şi cãrţile despre extratereştri, nu mã pot abţine, mã fascineazã istoria alternativã. Am vãzut episoadele de pe History în nu ştiu câte reluãri, nu ratez nici unul. Pânã şi fiu-meu mã strigã sã vin la televizor când vede cã începe filmul, ba chiar renunţã la desene ca sã mã lase pe mine. De data aceasta m-am hotãrât sã scriu deoarece mi-am adus aminte de ceva ce am citit la un moment dat pe net. Una peste alta este vorba despre boala Morgellons, pomenitã la un moment dat într-un episod din “Extratereştrii antici” ca fiind o afecţiune misterioasã, posibil apãrutã pe Pãmânt ca urmare a manipulãrilor realizate de o civilizaţie din spaţiu. Ba chiar se punea accent pe faptul cã, în istoria omenirii, au mai fost epidemii declanşate din senin şi dispãrute la fel de neaşteptat, amintindu-se “puseurile” de ciumã şi gripã spaniolã ce au decimat umanitatea extrem de agresiv.
Dar nu s-a spus nici o vorbã despre faptul cã boala Morgellons este consideratã, oficial, o boalã psihicã! Este suficient sã cãutaţi pe net şi veţi gãsi pe Wikipedia o definiţie din care reiese clar cã vorbim despre o “condiţie” , cum zic americanii, sau un sindrom al unor persoane care au iluzia cã sunt infestate cu un soi de paraziţi. Ideea e cã boala a fost descoperitã şi descrisã de foarte puţin timp, mai exact din 2002 când o femeie, Mary Leitao a susţinut cã este afectatã de aceasta. S-a fãcut atâta vâlvã în jurul acestei afecţiuni deoarece au apãrut noi şi noi “autodiagnosticaţi” care prezentau simptome ciudate, ulceraţii ale pielii în care se puteau observa fibre colorate extrem de ciudate, iar bolnavii aveau senzaţia cã se târãşte ceva pe sub pielea lor . La presiunea diverselor organizaţii, în ianuarie 2012, Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA a fost nevoit sã dea publicitãţii un studiu ale cãrui concluzii erau cã misterioasele fibre colorate sunt constituite din celulozã provenitã din fibre de bumbac, iar pacienţii manifestã iluzia cã ar fi infestaţi cu ceva. Gogoriţe în stil american! Atunci când vor sã muşamalizeze ceva, nici mãcar nu se obosesc sã gãseascã o explicaţie plauzibilã, ceea ce aratã cât de mult respectã guvernul american inteligenţa propriului popor. Cam atât de pe Wikipedia, medicina tradiţionalã nu recunoaşte existenţa acestei noi boli, ba mai mult, este consideratã o afecţiune psihicã. Fãrã tratament. Nu şi în “Extratereştrii antici” unde se spune altceva. Dar existã un site, al unei doamne suferind de aceastã boalã, care susţine o cu totul altã versiune a poveştii. Jan Smith are 58 de ani şi de 10 ani suferã de boala Morgellons. Bineînţeles cã nu a gãsit nici un fel de înţelegere printre doctori, aşa cã s-a hotãrât sã se documenteze şi sã înveţe singurã. Si-a cumpãrat un microscop şi a strâns de-a lungul timpului un numãr impresionant de mostre de fibre colorate pe care le-a descris şi catalogat, lucrând împreunã cu specialişti, cercetãtori şi încercând sã stabileasca simptomele tipice ale bolii. Mare parte din informaţii le gãsiţi pe site , dacã aveţi rãbdare sã le citiţi. Pozele sunt tulburãtoare deoarece, orice ar spune cineva, structurile acelea colorate, numite generic “fibre”, nu au cum sã fie produse de un organism viu, aratã mult prea “anorganic” ca sã fie naturale. Jan Smith merge mai departe cu explicaţiile şi susţine cã ipoteza extratereştrilor este o aberaţie şi cã vorbim de fapt de “transhumanism”, o manipulare a oamenilor cu ajutorul nanotehnologiei. Intr-unul dintre ultimele sale articole, Jan chiar se aratã indignatã pentru ca i-a fost luat un interviu, dupa care vorbele i-au fost rãstãlmãcite ca şi cum ea ar fi sugerat cã originea bolii este in spaţiul cosmic. Dimpotrivã, Jan afirma cu toata puterea cã boala este indusa artificial de catre oameni si nu are legaturã cu intervenţia extraterestrã. Mi-am permis sa preiau câteva fotografii de pe site-ul ei pentru ca sunt extraordinare şi exemplificatoare pentru ceea ce se petrece cu persoanele bolnave. Trebuie sã remarcaţi diversitatea culorilor şi asemãnarea formelor cu nişte tuburi optice. Unele sunt incolore, ca un plastic transparent, apar în gheme, plãci, sunt bifurcate la capete şi, extrem de neobişnuit, nu pot fi distruse prin ardere. Orice ar fi aceastã materie, este clar cã nu este un produs al naturii. Bineînţeles cã este mult mai simplu sã spui cã aceşti oameni sunt nebuni şi îşi imagineazã cã au ceva strãin în corp, decât sã recunoşti cã nu existã o explicaţie pentru starea lor. Aş adãuga în final cã boala se manifestã şi la copii sau chiar la animale, iar ulceraţiile de pe piele nu se pot vindeca cu tratamentele din prezent.