Nu stiu daca v-am povestit vreodata, eu sunt ciuca
hotilor. M-au calcat de doua ori, si inainte de casatorie si dupa, cand deja
schimbasem domiciliul. Dar eu nu sunt persoana care sa puna la inima
intamplarile negative, desi am iesit pagubita din ambele experiente. In orice
caz, a doua oara nemernicii se foisera prin toata casa si rascolisera cat
apucasera. Trasesera lucrurile din sifonier, deschisesera dulapurile, isi
varasera nasul peste tot. Ulterior, cand
nervii si emotiile se mai estompasera, am gasit si un motiv de amuzament. In
sufragerie, la dulapul in care imi tin hartoagele de tot soiul, acte si
documente, usa ramasese cascata, fara sa fie insa nimic miscat din loc.
Cred si
eu! Parca imi imaginez si acum mutra perplexa a hotului pus in fata mormanului
de hartie. Probabil ca a renuntat din prima sa gaseasca ceva, oripilat de
aparenta dezordine, coplesitoare pentru cineva strain de familie. Rectific. E
coplesitoare si pentru mine de la un timp deoarece greu ma hotarasc sa
sistematizez ceva in hartii, sunt alergica si stranut apoi o juma’ de zi. Numai
ca, in ultimii ani, teancurile au crescut si au tot crescut, devenind o jungla
mortala pentru date si informatii. Facturi si contracte, retete, adeverinte,
acte de munca, certificate, e un intreg ecosistem social care se dezvolta
absolut natural in dulapul meu. Mai grav este faptul ca, in lipsa de spatiu,
devalmasia pare sa acapareze si alte colturi ale casei, biroul calculatorului
si biroul de scolar fiind urmatoarele pe lista victimelor.
„ Auzi, nevasta...aveam eu un biletel pe care notasem
numarul instalatorului, era in caietul de langa calculator...” aud din ce in ce
mai des, cu mici variatiuni, in sensul ca numarul poate fi al baiatului de la gaze,
de la telefoane, de la cablu etc.
Ma lasi ? Biletelul
a luat deja calea ghenei de gunoi, probabil confundat cu vreo alta notita
inutila. De mine, ca mi-am pierdut demult rabdarea sa verific importanta
fiecarei hartiute amarate. Mai grav este insa cand ma debarasez de lucruri
esentiale cum ar fi ID-ul si parola de acces in reteaua de internet sau mailul
verisoarei din Scotia sau programarea la dentist sau data sedintei cu parintii.
Asadar, m-am
hotarat! Anul acesta imi iau inima in dinti si pun ordine in cosmar, ma
lupt cu toti demonii delasarii si amenajez un mic rai al activitatilor
„office”.
Pentru aceasta am nevoie doar de cateva ajutoare extrem
de lumesti pe care le gasesc in depozitul de papetarie , locul unde
totul este la indemana, ca de-aia se numeste “depozit”, nu? Deci, iata
rezolutiile mele pentru 2014:
1.
Cat mai multe mape de plastic colorate ! Nu de alta dar voi putea sa-mi impart actele pe caprarii
si pe culori si sa gasesc la marele fix tot ce caut;
2. Numerele de telefon intr-un singur loc! Adica intr-un
repertoar , in ordine alfabetica, sa nu mai „ratacesc” instalatorul
exact cand pocneste teava de la calorifer;
3. Jos cutiile de pantofi! Cum adica ce tin in cutii de
pantofi? Cam orice...de la diplomele copilului la poze de familie, de la
reclame utile la retetele doctorului, pixuri, nasturi, cd-uri si dvd-uri. Anul
acesta va fi anul adevaratelor cutii de arhivare;
4. Toate relatiile la indemana! Cartile de vizita vor
avea un locsor special intr-un clasor numai al lor, o solutie eficienta, dar si cu mult stil,
sa rup gura targului;
5. Nici o fituica la gunoi! O tavita pentru documente le va tine in siguranta, pe birou, atat timp cat voi
hotara ca sunt utile sau voi transcrie informatiile pe altceva;
6. Protectie pentru datele mele! Asta pentru ca aud
intruna de la consort: „Femeie, nu mai arunca extrasele de la banca fara sa le
rupi, ca nu stii pe mana cui ajung!”. La facturi idem. Asa ca voi apela la
...distrugatorul de documente ...ta-naaa! Plus ca reduc volumul la hartia depozitata
pentru reciclare;
7. Fara crize de
alergie! Si fara firimituri in tastatura, ca ala mic rontaie la calculator.
Praful de pe birou imi da mult de furca, cu atatea coltisoare in care se
strecoara. Il rezolv cu un spray cu jet de aer, o gaselnita inteligenta pentru pastrarea curateniei in
locuri greu accesibile.
Dupa cum observati sunt plina de intentii bune. Poate va
inspir si pe voi sa va faceti ordine in offline, ca online am vazut ca
stapaniti bine situatia. Spor la treaba!
De fel suntem doi oameni ordonati.Dar zilele trecute,cum nu am avut un tocator de hartie, sotul meu a rupt facturi,chitante si tot ce tine de anul 2012,vreo doua ore.Pe cele din 2013, le mai tinem.Cam tot ce ti-ai propus tu ,mape colorate,carnet cu numere de telefon si altele sunt .Nu am auzit de spreyul cu aer.Spor la traba,cand ai chef!
RăspundețiȘtergerePăi după ce scrii ai ceva de luat de la depozit! :)
RăspundețiȘtergereSucces!
:))) Daca nu tu, atunci cine?! Good job, girl!
RăspundețiȘtergere