Translate

vineri, 26 decembrie 2014

Jurnal de Craciun in imagini

As vrea sa spun ca a fost o sarbatoare iesita din comun, dar n-a fost asa, the same Old Christmas petrecut in familie, acasa, lenevind, bucurandu-ne de cadourile aduse de Mosu'.
Anul acesta, dupa ce am dat o raita prin piata de brazi si m-am holbat la exemplarele cu trunchiul cat bratul, intrebandu-ma ce soi poate fi cu tulpina atat de groasa la o varsta atat de frageda (asta in eventualitatea ca nu erau varfuri de arbori batrani!), mi-am dat seama ca n-as putea ciopli asemenea mutant sa intre in suportul meu firav, asa ca m-am reorientat rapid spre unul modest, de plastic. M-am dus la chinezi si am ales un model "spicuit" cu crengutele cu ace asemanatoare celor de pin. Nu e rau, se cheama ca am intrat in curentul "ecologic", desi numai ecologica nu e plasticaraia si nici nu stiu daca pomul de acest fel se poate recicla. Dar ma va tine un numar de ani...

In orice caz, fiind un brad/pin micut, n-au incaput toate globuletele pe el, asa ca le-am preferat pe cele foarte vechi pe care le mai am. Reprezinta amintiri din copilaria mea si a sotului meu, ale mele au mai mult de 40 de ani.
Nu-mi place sa cumpar decoratiuni de fel dar n-am rezistat unor caluti confectionati din material textil, un set de 4, de culori diferite, pe care i-am gasit la maruntisurile frantuzesti din incinta magazinului Leonardo.

Si nici jucariile de plus nu-mi plac, desi mi-au ramas vreo doua sacose de cand era pustiul micut. Febletea mea este insa Berbecali, un berbecut dolofan cumparat candva dintr-o farmacie, de Paste. Il scot din sac la sarbatori si imi inchipui ca aduce noroc.


Printre cadourile Mosului s-a numarat si un Dracula cu surprize. Intinzi de maini si urla sau rade, plus ca apesi ochiul care se revarsa grotesc din cap. Am intins cu fiu-meu de el pana n-am mai putut, este tare haios! Se gaseste la Noriel, in serie fiind si Frankestein si o mumie.

Si pentru ca aveam un telescop si ne lipsea o carte corespunzatoare, aceasta a aparut "miraculos" in sacul Mosului. Atarna vreo 5 kile, dar este plina de informatii despre sistemul solar si constelatii, abia asteptam sa o studiem.

Mare vorba a zis Einstein...
Tot de la francezi provine aceasta vedere vintage cu un Harley alb-negru. Acum am vazut ca e facuta in 1989! Pe unde o fi stat in acest rastimp? O fi vreun semn anul?

Unul dintre misterele Craciunului este si faptul ca nu am putut sa fotografiez ca lumea doua vaze terminate zilele trecute. Am facut vreo douazeci de poze cu toate setarile, in toate pozitiile si cu intensitati diferite de lumina, pe fundaluri de culori diverse. A fost imposibil sa scot o poza clara. M-am declarat invinsa de conjunctura si vi le arat pe ultimele doua care si-asa sunt ajustate. Femeia de pe prima vaza este o reproducere dupa un desen de Mucha, un artist Art Nouveau care a creat lucrari reprezentand in mare parte femei superbe. Spre jena mea, eu pronuntam "Mucia", in realitate se zice "Muha", dar eu tot cum am apucat zic, hi, hi!



5 comentarii:

  1. Aş face câteva sticle cu Harley-ul ăla! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In realitate am luat mai multe vederi alb-negru tocmai in ideea de a decora ceva cu ele. Astept sticla potrivita!

      Ștergere
  2. atatea verde si verdeata in postarea asta, incat zici ca e primavara :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mi-au placut decoratiunile tale, aveam si eu in genul acesta, pacat ca nu le-am mai pastrat.O duminica frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  4. Îmi plac decorațiunile tale,dar și vazele sunt frumoase!
    O seară frumoasă îți doresc,draga mea!
    Pupici și îmbrățișări!

    RăspundețiȘtergere

Comentariile la acest articol sunt moderate, nu apar imediat pe pagina.