Earth Day

La mulţi ani de Ziua Pãmântului!

Ar trebui sã fie veselie mare astãzi! Cã am mai apucat o zi de 22 aprilie, zic eu. Si aşa ar trebui sã ne bucurãm în fiecare an de aici înainte, dacã vom reuşi sã ajungem acolo. Va fi o victorie pentru specia umanã în general. Pentru ce Dumnezeului avem o zi a Pãmântului, nu ştiu, bãnuiesc cã este o chestie pentru elevi şi optimişti. Educativã. Cã noi ãştia cu simţul realitãţii am aflat de mult timp cã ceasul al doisprezecelea a trecut. Suntem deja în punctul din care nu mai existã întoarcere. Ei bine, tema de anul acesta a Zilei Pãmântului poartã titlul “ Faţa schimbãrilor climatice” şi face referire la transformãrile profunde induse în ultimii ani în peisaj, fenomene meteo, biodiversitate.  

Vreţi un exemplu? Ia uitaţi! La tv a mai explodat un caz de urs “turbat” care a fãcut ravagii în Harghita, la o stânã unde a omorât douãzeci de oi, a hãcuit un cioban, iar pe celãlalt l-a bãgat în stare gravã în spital. N-a zis încã nimeni cã ursul ar fi turbat, dar se vorbeşte de “urşi” la plural, nu de un urs. Ceea ce ar fi un fenomen extraordinar cã ãştia nu umblã în haitã ca lupii şi nici mãcar în perechi, sunt teritoriali şi solitari. Cum de n-au reuşit doi ciobani şi câinii sã-l punã pe fugã, mi se pare un mister. Cred cã n-aveau câini ca lumea cã un câine ciobãnesc adevãrat asta face, se luptã cu lupul şi ursul. De obicei cu succes. Oricum, urs turbat nu prea existã pentru cã turbarea e transmisã de vulpi. Deci va trebui gãsitã altã explicaţie pentru comportamentul “violent” al animalului. Aşa a zis un prezentator isteţ, cã animalul a fost violent...Mãi, mã laşi! Al naibii urs, probabil înnebunise din cauza cãldurii bruşte. A ieşit din hibernare lihnit de foame şi era musai sã mãnânce ceva. Si cum stâna e ca un fel de fast-food în mijlocul naturii, nu putea rata asemenea ofertã. Totuşi mi se pare tare misterioasã toatã întâmplarea. De ce a omorât douãzeci de oi ca în cele din urmã sã plece cu ciobanul? Probabil l-a enervat foarte tare...

Sunt multe necunoscute şi toate pot fi puse pe seama transformãrilor pe care le trãim. Nu direct, e adevãrat, dar e clar cã animalele sãlbatice devin mai agresive faţã de oameni. Intr-un fel sau altul animalele simt pericolul ce vine din partea oamenilor. Si reacţioneazã ca atare. Si îşi învaţã puii sã reacţioneze la fel.

E ursul de condamnat? Evident cã nu! Dar cineva trebuie sã fie de vinã şi pun pariu ca picã mãgãreaţa pe animal, nu pe oameni.

Aşadar serbãm Ziua Pãmântului....Cui îi pasã? Dincolo de ştirile de rigoare, de gesturile mãrunte în care se mai planteazã câţiva arbori, de evenimentele şcolare organizate cu acest prilej, de fapt, nu se întâmplã nimic. Viaţa merge mai departe aşa cum ne-am învãţat, adicã în interesul economic şi financiar al unora şi în detrimentul mediului. Am reuşit sã trãim zilele în care sã vedem lupta dintre bine şi rãu, deşi, în multe cazuri (cum este cel cu ursul) nici nu mai ştii unde este linia ce le separã. Bineînţeles cã unii nu au astfel de îndoieli existenţiale, aşa cã vor împuşca, fãrã sã clipeascã, ursul. Lucru care nu va rezolva nimic atât timp cât omul va continua sã trãiascã în acelaşi stil, “cucerind” fiecare colţişor sãlbatic rãmas. E o bãtãlie cu perdantul anunţat.

Uite cã se dã prognoza meteo la tv. Vor fi 28 de grade...Si eu care îmi faceam probleme cã îmi trebuie o pereche nouã de pantofi. M-am liniştit. Trec direct la sandale. Mã încearcã un sentiment de uşurare cã nu mai trebuie sã cheltuiesc banii. Mie personal, în acest moment, schimbãrile climatice îmi fac un bine. Si altora, mulţi, care se bucurã cã scapã în sfârşit de cheltuielile cu încãlzirea. Dar ce mod egoist şi îngust de a judeca lucrurile! Si totuşi nu mã pot abţine.

La mulţi ani de Ziua Pãmântului! Sã ne vedem cu bine şi la anul. Fãrã cataclisme intermediare.