Varianta mai puternica sau varianta mai buna?

Voi, cei care mai popositi pe-aici din cand in cand si ati mai aflat cate ceva despre mine, stiti de-acum ca nu rezist unei sticle de bautura. Fina. In cele mai multe cazuri...goala. Dap, imi plac ambalajele sofisticate care insotesc alcoolul de calitate si, in ultimii ani, nu m-am dat inapoi de la a obtine o anumita marca: le-am adus in noaptea de revelion de pe strada, le-am scos "ilegal" din recipientul de colectare reciclate de langa bloc, le-am scos din pamant cand am participat la let's do it, le-am cersit vecinilor, le-am salvat din boxa de la subsol a maica-mii, le-am "jefuit" din averea matusii, am platit o cersetoare sa mi le aduca de la restaurantul garii.
Pasiunile te pot indemna sa te injosesti in fel si chip. Dar ce obiecte de decor fantastice am obtinut. Am luat-o ca pe o experienta de viata. Acum niste ani, as fi murit de rusine sa fac asa ceva. In prezent, consider ca un hobby m-a facut mai puternica. Ei, na! Ati zis ca asta e obsesie? Ia sa vedem ce faceti voi ca sa va impliniti pasiunile!
Stiti, parca sunt Nicholas Cage in "Gone in sixty seconds". Am o lista si bifez ce trebuie sa obtin. Cea mai noua vedeta este sticla aniversara de vodca Stalinskaya care sarbatoreste implinirea a 20 de ani de cand se afla in Romania. Si arata asa...

Editie limitata, ca o masina de lux pentru cunoscatori. Oi gasi eu pe cineva care sa o cumpere si sa o goleasca, il urmaresc pana in panzele albe. Are silueta perfecta pentru un model romantic. Sticla, nu bautorul. Am modelul, o si vad, o tin in mana deja... Stiti cum se spune: daca iti doresti ceva cu destula putere, se va indeplini mai devreme sau mai tarziu.
Chestia cu sticla de Stalinskaya e ciudata. Nu o poti separa de ideea de "putere" la modul masculin, asa cum nu poti separa vodca de ideea de rus, rusesc.

Preparată conform unei rețete tradiționale rusești, STALINSKAYA Vodka este recunoscută pentru tăria gustului, pentru rigoarea selecției materiilor prime și îmbunătățirea constantă a procesului de producție și a tehnologiei folosite. Încă de la lansare, sub sloganul „Pentru cei puternici”, STALINSKAYA este alături de cei care care au curajul să riște pentru a transforma orice încercare într-o victorie, de cei al căror succes este alimentat de tăria de caracter”. Marca aniversează anul acesta 20 de ani pe piața din România.

Parca vezi niste barbosi supravietuind in taigaua siberiana, incalzindu-se in jurul unui foc jucaus, facand posta o sticla de vodca, in timp ce urlete amenintatoare razbat din intuneric. Taietori de lemne, cautatori de aur, exploratori, aventurieri.
Ne ridicam noi, cei de astazi, la nivelul curajului celor ce au strabatut intinderile inghetate? Eu zic ca da, suntem puternici in alt fel, dar nu mai putin spectaculos.
Ma gandesc uneori daca sunt mai puternica decat acum 20 sau 30 de ani, daca am evoluat in vreun fel. Cred ca toti aveti astfel de momente introspective in care va spuneti ca unele lucruri ar fi putut fi altfel, ca ati fi facut alte alegeri la un moment dat, ca viata voastra ar fi putut fi pe alt fagas, poate mai bun. Eu sunt in acel punct in care nu mai regret nimic din trecut deoarece toate alegerile mele, chiar si acelea proaste, au concurat spre formarea omului care sunt astazi. Am si o multime de defecte, dar am invatat atat de multe lucruri in acest timp incat n-as vrea sa dau timpul inapoi sub nicio forma. Si asta inseamna de asemenea ca am devenit un om puternic. Cu alte cuvinte, mai puternic inseamna pentru mine mai bun.
Si tot cateodata ma gandesc care au fost acele mici declicuri care mi-au directionat personalitatea spre ceea ce sunt astazi.Daca n-as fi avut un tata pasionat de lectura, de istorie, de science-fiction? Daca n-as fi avut o mama care sa urmareasca mai abitir decat mine visul meu din copilarie, chiar si atunci cand renuntasem la el? Daca n-as fi avut o bunica rabdatoare care sa-mi puna in mana acul si panza? Daca n-as fi avut o colega de serviciu care sa-mi arate cum sa decorez obiecte? Daca...daca... Daca n-ar fi fost acesti oameni-cheie si inca multi altii intalniti pe parcurs, unde as fi fost astazi?
Dar, in primul rand, daca n-as fi vrut eu sa invat atatea, cum ar fi aratat viata mea astazi?
Sunt un om care a traversat, in felul lui, si taigaua siberiana cea inghetata, si padurea tropicala cea plina de frumuseti nemaivazute, si se poate lauda cu faptul ca a razbit cumva, nu intotdeauna in plina de glorie, ba cateodata in patru labe, de-abia mai putand sa se ridice in picioare. Dar a razbit.
Si cred ca la asta se refera si sloganul unei bauturi de legenda.