Ulei de cocos si o reteta rapida

Spre deosebire de uleiul de floarea-soarelui, indicat a fi ocolit daca vrei sa traiesti un pic mai sanatos, exista un ulei cu o singura "contra-indicatie" celei de mai sus: sa nu lipseasca din casa!
Bineinteles ca v-ati gandi in primul rand la uleiul de masline si sunt de-acord cu chestia asta, dar fiti open mind si luati in seama ca exista si alte uleiuri la fel de sanatoase si cu la fel de multe utilizari. Este vorba despre uleiul de cocos.
Daca stiati despre beneficiile aduse de uleiul de cocos in ingrijirea pielii si cosmetica, va asigur ca este la fel de bun si pentru gatit. E drept ca aroma pregnanta si inconfundabila de cocos nu prea lasa loc de manevra, pare ca se preteaza in special prepararii dulciurilor. Are avantajul demn de luat in consideratie ca, la temperaturi inalte, se deterioreaza mai putin.
Pentru ca n-am avut niciodata ulei de cocos, m-am hotarat sa-i dau o sansa din cauza celor citite pe net, numai cuvinte de lauda si recomandari pentru includerea acestui aliment in orice dieta sau mod de hranire sanatos datorita numeroaselor sale proprietati nutritive (continut ridicat de vitamina E, K, minerale precum fierul). Asa ca, fiind eu in posesia unui borcan de ulei de cocos extra virgin ecologic Niavis de la Vegis, m-am gandit foarte serios ce reteta as putea face cu el, nu de alta, dar nu sunt tocmai mare chef in bucatarie.

Ulei de cocos Niavis-sursa de sanatate
Inainte de a va arata la ce m-am orientat, trebuie sa fac cateva precizari despre modul de prezentare al uleiului, ca sa stiti ce achizitionati atunci cand veti vrea sa-l incercati. Uleiul de cocos Niavis este 100% natural, obtinut prin presare la rece si avand calitatea de ecologic/bio marcata pe eticheta. Nu este procesat in vreun fel, asadar in continut se pot regasi si mici resturi de miez de cocos. Nu provine din Uniunea Europeana, ceea ce este oarecum logic. Nu contine carbohidrati si proteine, contine peste 90% grasimi saturate (din cele bune, adica) si foarte putine grasimi nesaturate.
La fel ca si uleiul de palmier, uleiul de cocos se prezinta sub forma solida, opac, atunci cand este tinut la racoare. Daca este bagat in frigider se intareste foarte bine si puteti sa-l razuiti cu lingurita pentru a obtine fulgi. La temperatura camerei continua sa fie solid, dar se vede ca s-a inmuiat, cam ca mierea zaharisita.

 

Va spuneam ca miroase tare frumos si din cauza asta puteti sa-l adaugati peste bauturi cum ar fi cacao calda, nu prea mult ca este gretos ca orice ulei, dar o jumatate de lingurita la o cana de cacao va fi chiar o placere pentru un copilas care trebuie sa aiba energie toata ziua.
Reteta aleasa de mine vine tot din nevoia de a oferi ceva dulce si sanatos unui copil. Nu stiu cum sunt copiii vostri, dar al meu este atras ca un magnet de tot felul de sosuri si toppinguri colorate, numai vointa mea sta in calea cumpararii sticlutelor din zona rafturilor cu prafuri pentru diverse prajituri gata la minut, budinci si alte gaselnite asa-zis rapide.

Topping cu ulei de cocos-ingrediente
Dar, cu putina imaginatie, toppingul de chimicale poate fi eradicat definitiv din casa in cazul in care sunteti hotarati sa scapati de el. Nu va trebuie decat:
- 1/2 ceasca de ulei de cocos
- 1/2 ceasca de pudra de cacao
- 1/4 ceasca de miere
- 1 plic vanilie
- putina sare
Cantitatile sunt orientative, depinde ce vreti sa decorati cu toppingul, inghetata, placinta, fursecuri de casa, profiterol sau vreo salata de fructe, vedeti voi.

Mod de preparare
Se amesteca uleiul, cacaoa si mierea intr-un vas si se incalzesc incet, un bain-marie ar fi de preferat, dar nu e obligatoriu. Se trage craticioara de pe foc, se adauga vanilia si un pic de sare. Eu am ales sa ornez cu acest topping felii de avocado (alt fruct pe care fiu-meu il refuza categoric) si banane. Bineinteles ca un avocado indulcit este cu totul alta viata, pana si mie imi place mai mult asa.
De mentionat ca nu trebuie sa va faceti griji ca e prea mult ulei, dupa topire si mixare cu celelalte ingrediente nu este gretos.

Ulei de cocos pentru prajit
Curiozitatea insa m-a manat sa incerc uleiul de cocos si in altceva decat dulciuri. De ce sa nu-i dau o sansa in mancare adevarata, un fel care sa poata fi servit la pranz de exemplu? Iar cea mai simpla incercare am facut-o cu muschiulet de pui, pur si simplu rumenit in tigaie.
Spre finalul procesului am adaugat putina dulceata de ardei iute pentru colorare si iutime usoara, plus niste carnat semiafumat pentru aroma mai bogata si care sa taie gustul cam neplacut al puiului.
Concluzia ar fi ca uleiul de cocos, la prajit, pierde din parfumul initial, dar da o savoare deosebita carnii. In poze se vede galben din cauza carnatului si a ardeiului, dar ramane alb in timpul prajirii si nu degaja mirosul acela neplacut, caracteristic uleiului de floarea-soarelui. Carnea nu se intareste, ramane frageda. Nu va imaginati ca mancarea este parfumata cu cocos, la final aroma are propria personalitate, te indeamna sa gusti. As aprecia ca uleiul de cocos se potriveste si prepararii pestelui. 

Sa invatam din traditia altora!
Voi incheia amintindu-va ca exista locuri in lume, cum ar fi insulele din sudul Pacificului, unde regimul alimentar al bastinasilor are la baza nuca de cocos, consecinta fiind lipsa bolilor cardiovasculare la acesti oameni. Prin acest exemplu am spus tot despre principalul beneficiu al consumului de ulei de cocos. Dar, daca asta nu va convinge, exista si alte efecte, prevenirea Alzheimer-ului si accelerarea arderii grasimilor fiind dintre cele mai cunoscute.

NOTA: Ma simt obligata sa adaug urmatoarea observatie. Dupa racirea preparatelor, uleiul se solidifica la loc. In consecinta, acest ulei poate fi adaugat in hrana usor calda ca sa-si mentina fluiditatea si sa nu devina gretos. Chiar si la topping-ul facut de mine, dupa racire completa apare o separare a componentelor. Concluzia ar fi ca uleiul se foloseste caldut si se reincalzeste dupa racire.