Jocurile video, bune sau rele?

Ce intrebare! Normal ca sunt rele, mai ales atunci cand copilul devine dependent, desi dependenta poate aparea si la un tanar sau la un adult. Si totusi, unele studii arata si efecte pozitive asupra comportamentului sau dezvoltarii psihice, ca sa nu mai zic de tratarea unor afectiuni. Greu de crezut?

S-a spus prin articole din mass-media ca, practicate cu masura, jocurile video ii pot ajuta pe cei mici sa devina mai abili in luarea deciziilor corecte, sa-si dezvolte gandirea logica, orientarea in spatiu, chiar si gandirea strategica, sa invete o limba straina. Mai dificil este sa convingi copilul sa aloce un timp rezonabil, zilnic, acestor jocuri.

S-a spus de asemenea ca jocurile video ii atrag in special pe cei cu personalitati inchise, introvertitii, dar un joc in genul Pokemon Go, care te obliga sa iesi din casa, sa interactionezi cu oamenii, este practicat cu mai mult succes de persoanele mai comunicative, extrovertite. Pur si simplu jocul solicita bune abilitati sociale din partea celui implicat. Este posibil ca cineva cu anxietate sociala sa isi invinga aceasta deficienta din dorinta de a solutiona provocarile jocului.

S-ar parea ca, daca ai intre 55 si 75 de ani si prezinti riscul de a dezvolta Alzheimer, ar fi util sa te apuci de un joc cu grafica tridimensionala, de logica sau puzzle, in genul Super Mario 64, unul dintre cele mai inovative din toate timpurile. S-a pus in evidenta faptul ca o astfel de ocupatie stimuleaza activitatea hipocampului si materia cenusie din creier.

Persoanele care sufera de autism au probleme cu mentinerea echilibrului si a posturii corporale, motiv din care specialistii au conceput un joc video ce solicita atingerea si mentinerea unor pozitii, ceea ce a dus la imbunatatirea considerabila a performantelor fizice ale participantilor. De exemplu,  un participant la studiu a reusit sa stea intr-un picior timp de 30 de minute.

Multi vad potentialul jocurilor video in imbunatatirea abilitatilor cognitive si s-au facut comparatii intre efectele obtinute prin jocuri de strategie si jocuri de actiune. Nu toate tipurile de jocuri aduc aceleasi beneficii. In cadrul unui studiu a fost masurata cantitatea de mielina (materie alba) din creier dupa ce subiectii au fost pusi sa joace Tank Atack 3D (joc de actiune) si Sushi-Go-Round (joc de strategie). Concluziile au demonstrat ca jocurile de strategie pot fi de folos adultilor care incep sa prezinte probleme de memorie, functionand ca o unealta pentru antrenarea gandirii.

Jucatorii din echipele  World of Warcraft dobandesc calitati care pot fi lejer transpuse in viata reala, la locul de munca, atunci cand nevoie sa colaborezi cu alti oameni. Aceste calitati formeaza asa-numitul Big Five psihologic, adica o suma de trasaturi pozitive legate de  o fire extrovertita, agreabila, sincera, constiincioasa si logica. Cu alte cuvinte, pot fi dobandite calitati care sa te ajute chiar sa dobandesti o slujba sau sa avansezi in cariera. In paranteza fie zis, World of Warcraft are peste 10 milioane de abonati tocmai datorita libertatii pe care o da jucatorului pentru a explora spatiul si a crea caractere.

In anul 2017 un grup de cercetatori au adunat si au rezumat rezultatele mai multor studii (116!), concluzionand ca jocurile video chiar modeleaza creierul nostru si comportamentul, influentand regiunile creierului care sunt responsabile de atentie si orientare (indemanare) spatiala, dar si modul cum sistemul de recompensare din jocuri determina aparitia dependentei de aceasta activitate. Statisticile au aratat ca media de varsta a celor care joaca a crescut pana la 35 de ani, iar evolutia tehnologiei a facut ca multi jucatori sa treaca de la PC si consola la smartphone si tableta.
Ramane sa rezolvam problema de a putea privi si analiza obiectiv complexitatea acestui fenomen, cu bune si rele, fara sa punem o eticheta negativa din start, fiind atenti insa la semnalele care indica aparitia unei dependente, mai ales in cazul copiilor.