Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

In aceasta noapte vom trece intr-un an proaspat ca sufletul unui copil. Puteti sa-l intampinati ca in clipul de mai jos, cu zambetul pe buze sau mofluzi si pesimisti. Voi deturna putin rubrica lui SoriN pentru a va ura "La multi ani!" si pentru a va oferi cateva sticle...goale, dar pline virtual de veselie si optimism.

Supravietuire

Acum aproape doi ani, cand ma hotarasem sa incep acest blog, am scris prima postare inspirata fiind de linistea iernii ce venise cu multa zapada, asternand un strat gros ca o patura si absorbind toate zgomotele orasului. Nu stiu daca as fi facut un bilant cu ocazia sfarsitului de an sau pentru faptul ca blogul meu a reusit sa razbata pana acum, dar Anastasia propune o astfel de tema si m-a tentat foarte mult aducerea aminte. Asa ca, reiau o parte din primul meu articol publicat pe blog, in ideea ca va fi interesant de rememorat ceea ce s-a intamplat in iarna 2011. Deocamdata nu seamana cu iarna cetoasa si capricioasa pe care o traim acum, dar lucrurile se pot schimba oricand. Anastasia si-a ales chiar un cuvant motivational pentru 2014. Eu recunosc ca nu pot sa il aleg, nu stiu daca ma pot tine de el, as fi fericita doar sa pot supravietui. Booon, si "supravietuire" e un cuvant la urma urmei.
 

Pulovere cu staif

Am auzit ca, in materie de pulovere, a revenit moda anilor '80. Nu ma incanta ideea. Se purta lung, lalai si cu modele norvegiene. Asa numeam modelele acelea geometrice. Dar nu se purtau materialele imprimate, puloverele erau de buna calitate, adica modelele erau tricotate. Tin minte ca rasfoiam revistele nemtesti si mi se scurgeau ochii la tot felul de tricotaje superbe. La un moment dat capatasem asa o dexteritate cu andrelele incat imi faceam singura cam tot ce imi placea.

Parfumul gradinilor englezesti

Nu stiu daca v-am spus vreodata care a fost povestea mea preferata, copil fiind…Ei bine, recunosc ca nu mai eram copil cand inca savuram intamplarile din “Alice in tara minunilor”. Ok, inca o citesc, radeti daca vreti! Fantezia scriitorului englez Lewis Carroll ma fascineaza pur si simplu. Pentru cei care nu au citit-o pot sa spun ca este o poveste înţeleaptă despre lumea reală şi lumea din visurile noastre, având ca protagonistă o fetiţă cu mintea deschisă, chiar surprinzător de deschisă pentru epoca în care trăieşte.

Ma pricep sau nu?

Va spuneam zilele trecute ca sper sa scap fara brad...N-am scapat. Cam de ieri dimineata s-a declansat pisalogeala dinspre partea barbateasca a familiei. Si sa nu credeti ca pisalogeala barbateasca e mai putin nesuferita decat aia femeiasca. Au inceput cu telefoanele. Cam din sfert in sfert de ora. I-am intrebat de ce nu se duc ei in piata, sa aleaga un brad. Nooo, dansii faceau cumparaturi prin mall-uri, nu se coborau la nivelul pietii, aia e pentru sclavi. Acuma, ce sa zic? Ii inteleg.

Din perlele copilului

Vineri, in ultima zi de scoala, pustiul meu a avut program religios. Au fost cu totii sa se impartaseasca la biserica din cartier, dupa care i-au trimis acasa, ca era un gerulet crancen. Anul trecut, pe 22 dec., adica fix de apocalipsa, eu am fost pe post de insotitoare, anul acesta a fost randul consortului.
Dupa-amiaza, cand am venit de la serviciu, odrasla mea era in plina verva, fericit pana peste poate ca nu are lectii pentru vacanta. Fericirea asta friza obraznicia, domnul si-o luase in cap de tot.
"Maestre, ce-ar fi sa te potolesti?"
Se face ca nu m-aude...
" Ai grija ca vine Mosu si parca vad ca ti-aduce un snop de nuiele..."
Se uita sfidator la mine.
"Nu vreau."
Trebuie sa stiti ca e in faza lui "nu" sau "nu vreau" spus oricand si la orice.
Continui pe un ton dojenitor: " Ar trebui sa fii ascultator, ca te-ai dus azi si te-ai impartasit, ai intrat in biserica, ai spus o rugaciune..."
Isi pune mainile in sold.
"Si ce daca m-am impartasit? Maine ma duc si ma dez-impartasesc, daca vreau!"
Hopaaa...as vrea sa vad fata preotului cand o sa primeasca astfel de cerere. Poate intram in Cartea Recordurilor, mai stii!

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 50

Cum iti asterni, asa...visezi!

Stau cu fata in sus, intre florile din gradina din spatele casei...Soarele bland imi mangaie fata. Simt sub palme moliciunea cruda a ierbii, o senzatie satinata, racoroasa, alunecoasa ca apa. Respir incet, adanc, imi umplu plamanii cu parfumul suav al florilor ce fosnesc deasupra mea. Traiesc clipa cu adevarat, intr-o relaxare totala, un exercitiu pe care il fac in fiecare zi, dupa ce vin de la serviciu. Pare ca toata energia negativa si starea tulbure acumulate in timpul unor ore infernale se scurg din trupul meu ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Mintea mi se umple de o lumina alba, de o liniste pe care nu am mai cunoscut-o de foarte mult timp. Fosnete si soapte, adierea calduta a vantului, miresme, ...

Preambul la Craciun

De cativa ani incoace ma rog de ai mei sa nu mai impodobim bradul. Pe mine spiritul Craciunului ma scoate din minti. Si acum mai gasesc pe sub mobila ace uscate de la brazii decedati in trecut. Ultima data am propus familionului sa impodobim ficusul care e suficient de inalt... N-au vrut, cica nu miroase a brad in casa. N-au tinut argumentele eco si nici cele financiare, nici cele legate de comoditate, deranj sau munca de dupa sarbatori. Familionul meu este inflexibil ca o stanca! Anul acesta tac malc, poate uita, dar slabe sperante...Intotdeauna ma pricopsesc cu pomul de rigoare pe ultima suta de metri.

Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

Nightwish...din categoria baroc-rock...adica o muzica puternica.

Jurnal de weekend-Lecturi care te intriga

In urma cu ceva timp, odata cu o comanda mai mare de pe Nemira.ro, am achizitionat si o carte numita "Iuda preaiubitul" de francezul Gerald Messadie. Amuzant este faptul ca opera este inclusa in categoria "Suspans" si este definita ca un "thriller biblic". Stati linistiti, e o carte...normala, n-are nimic groaznic in mersul actiunii, iar suspansul este dat de modul cum interpreteaza scriitorul faptele din Noul Testament.

Magia sticlei de Murano

Dacã v-aţi uitat vreodatã la antologicul sitcom “Familia Bundy”, poate aţi vãzut episodul acela în care Bundy, seful clanului, este legat de un scaun şi obligat sã vizioneze un episode din “Dr.Queen”, un serial cu Jane Seymour în rolul principal. Bundy, un misogin de cea mai josnicã (şi haioasã!) speţã, nu putea sã sufere femeia puternicã şi independentã întruchipatã de cunoscuta actriţã. Ca sã “parafrazez” scena de mai sus, aş spune cã, în cazul în care vreţi sã mã torturaţi, de data asta chinuitor de plãcut, mã legaţi de un scaun în faţa calculatorului şi accesaţi un magazin de bijuterii de argint .

Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

E vremea sarbatorilor, sa fim buni si milosi! Daca avem cu cine...

Ce e in neregula in intamplarea de mai jos?
Astazi m-am dus pana la un hypermarket, la cererea expresa  a maica-mii care vrea un cadou pentru nepot si nu poate sa alerge prin oras. Din nu stiu ce motive, agitatia din magazin care altadata ma amuza, de data asta m-a deprimat crancen. Sarbatorile nu mai sunt ce-au fost... M-am foit prin mall si hyper-ul incorporat cu cea mai mare scarba. Credeam ca am dispozitie sa iau si pentru mine ce-mi trebuie, dar m-am plictisit infiorator. In fine, dupa vreo ora de cascat gura, m-am vazut in autobuz. Afara, cum stiti, un gerulet cu vant ascutit. Autobuzul zabovea, in asteptarea intarziatilor.

Cand va veni iar primavara...

Când încep să se coacă cireşele,

Ispitind cu arome pungaşele,

Zilele scad în cădelniţa verii

Şi vin nopţile cănd se vor coace merii.

Uite-aşa nebuneşte s-or duce,

Printre poame bântuind de năuce,

Orele îmbâcsite cu de toate,

Căpşuni, castraveţi şi chiar lapte.

Să te miri că iarna îţi pare pustie

Cu aerul rece de sacristie...
Nu zău, nasul tău ameţit de-alizee
Imbătrâneşte subit sub această cheie...
Dar într-o zi îl simţi răzvrătindu-se-n barbă

« Hei, iată, miroase din nou a iarbă ! »

Pictura de Elena Kotliarker

Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

La multi ani!

N-am uitat de Ziua Nationala...
Ai mei intentionau sa plece la Bucuresti, la fel ca anul trecut. Au renuntat si au hotarat sa petreaca loco pentru ca a fost ceva mai frig, iar cel mic a fost greu de urnit azi-dimineata din caldura culcusului. Oricum, si-au luat steagul, cel primit data trecuta cand au vizitat Palatul Victoria, si au purces spre Piata Mihai Viteazul unde s-a desfasurat o mica parada si ceremonia din fiecare an.

Nu a fost de nivelul celei din Bucuresti, dar inseamna ceva pentru ploiesteni. Pustiul meu a gasit cele mai dragute doamne din jandarmerie si s-a tras in poza cu ele. Si cu echipamentul din dotare.
Ceva mai tarziu in cursul zilei de azi, ai mei au plecat din nou, de data aceasta spre Gara de Vest unde trenul regal a facut o oprire de 15 minute, in drum spre Bucuresti. A fost o calatorie simbolica pe care familia regala a realizat-o cu ocazia Zilei Nationale, plecand din Sinaia. Amanunte gasiti pe site-ul din linkul de mai sus.
Al meu copil a ramas impresionat de multimea din gara si strigatele acesteia. Nu prea intelege el rolul regalitatii in viata noastra, dar sper sa o faca la un moment dat. Republica de la Ploiesti pare sa sucombe sub evidenta faptului ca regalitatea ne-ar fi putut face mult mai mult bine in acesti ani, decat ne-a facut oricare dintre guvernarile de dupa '89. N-am fost niciodata o adepta a regalitatii, dar logica e mai presus de sentimentele mele, oricat de vehemente ar fi fost acestea in trecut.

In incheiere, va urez la randul meu un "La multi ani!" din inima, sper sa nu ne copleseasca greutatile prea tare si sa ne faca sa uitam cat de frumoasa este aceasta tara.

Filme si alte mistere

Daca va asteptati sa va recomand vreo chestie siropoasa de weekend, puteti sa spuneti "pas", nu servesc genul...
In ultima luna mi-am facut timp sa urmaresc cateva productii mai mult sau mai putin recente, din categoria "mistere si paranormal", cu tendinte de "horror" evident!
"The Others" este un film realizat in 2001, nominalizat la Globul de Aur, cu Nicole Kidman in rolul principal. Prezenta actritei este intr-un fel o garantie ca nu avem de-a face cu un thriller de duzina. De fapt, pana la final, se va dovedi ca este un film exceptional, surprinzator prin scenariu si ipotezele propuse. Tom Cruise este unul dintre producatorii executivi, iar scenariul si regia ii apartin lui Alejandro Amenabar.