Ma pricep sau nu?

Va spuneam zilele trecute ca sper sa scap fara brad...N-am scapat. Cam de ieri dimineata s-a declansat pisalogeala dinspre partea barbateasca a familiei. Si sa nu credeti ca pisalogeala barbateasca e mai putin nesuferita decat aia femeiasca. Au inceput cu telefoanele. Cam din sfert in sfert de ora. I-am intrebat de ce nu se duc ei in piata, sa aleaga un brad. Nooo, dansii faceau cumparaturi prin mall-uri, nu se coborau la nivelul pietii, aia e pentru sclavi. Acuma, ce sa zic? Ii inteleg.
Dat fiindca maine este si ziua mareata in care am vazut eu lumina zilei, banuiesc cam ce ii preocupa. De altfel pustiul mi-a zis de cand a deschis ochii ca mi-a luat un cadou, dar ca nu-mi divulga unde l-a pitit, sa nu insist cu intrebarile. Cred ca, daca il presam putin, dadea tot din el, dar am zis sa nu-i stric placerea surprizei.
Asa ca, deoarece consortul a plecat la prima ora la serviciu, a trebuit sa ma ocup de problema bradului. Ne-am impachetat in haine si am purces spre piata. Aoleu, cand am vazut cata lume fojgaia in zona halelor din centrul orasului, imi venea sa las balta toata aventura. Ne-am strecurat cu greu pe trotuare. Credeam ca nu se mai gasesc brazi, dar m-am inselat, banuiesc ca nu prea a fost vanzare anul acesta. Erau din belsug si lasau comerciantii la pret ceva de speriat, disperati sa scape de ei. La primul nene pe care l-am intrebat cu cat da un pomisor cam cat mine de inalt, mi s-a raspuns patetic  sa propun o suma. "30?" am zis eu cu indoiala, ca bradutul era bogat si parea mai scump. In clipa urmatoare era clar ca tipul accepta suma, dar am dat eu inapoi cand am incercat sa-l ridic. Bradul avea tulpina groasa si tragea greu, mi-am dat seama ca nu o sa-l pot tara pe troleu pana acasa. Ne-am miscat de-acolo spre urmatorul punct de vanzare, "brazarerie" cum i-a zis fiu-meu. Am intrat pe alta straduta si ne-am avantat cu tupeu in inima brazareriei. Credeti ca am stat de marketing? Nooo, eu actionez foarte repede si din instinct. Am vazut in diagonala o cucoana care flutura doi pomi mai scunzi si m-am dus glont spre ea. "How much?" zic eu cu voce sigura, sa nu creada ca poa' sa ma fraiereasca. "15, ca e la oferta!" zice ea cu speranta in glas. 15?!!! Hai, ca am dat lovitura! Fiu-meu l-a ales, ajutorul coloratei l-a tras in sfoara si ne-am carabanit urgent. Pe drum, la intoarcere, m-au intrebat vreo 5 persoane cat am dat pe "trofeu". Nu inteleg de ce. Probabil sperau sa le spun vreo suma exorbitanta si sa aiba ce povesti nepotilor. Ba, am starnit si un mic scandal intre doi soti care carau la randul lor un brad, ca ei i-a sarit tandara cand a auzit ca al meu costase de doua ori mai putin si a inceput sa strige la barba'su...

Una peste alta, in nici o ora rezolvasem cestiunea cu bradul.
Si, cum ma pricep la montat pomul, in 10 minute era pe picior, in coltul camerei. Apoi am asteptat sa vina Fuego sa ni-l impodobeasca... (hi,hi, e rasuflata asta cu Fuego, dar nu ma pot abtine). Cum Fuego nu aparea, cred ca avea vreo obligatie prin alte parti, ne-am apucat noi de treaba. La finalul calvarului, odrasla a declarat ca e cel mai frumos pom de Craciun. Asta pentru ca muncise efectiv la achizitionare, asamblare si decorare. Sper ca va contribui si la debarasare.
Din nefericire ziua nu s-a terminat. Urmeaza calvarul gatitului. Intre impodobit pomul si gatit nu stiu ce mi-este mai nesuferit. Dar trebuie sa mancam ceva zilele acestea!
A, da. Si va fi o provocare sa pun cadoul sub brad la noapte. Ca fiu-meu a declarat ca nu se culca, il pandeste pe Mos sa-i faca un film si sa-l puna pe Youtube.

                                                            SARBATORI FERICITE !