Hotel Rwanda-lovitura in stil african

Am vazut "Hotel Rwanda" zilele trecute, nu mai stiu pe ce canal, dar de-abia acum mi-am mai revenit din soc si emotii. E greu sa ramai rece in fata acestei pelicule inspirate de un caz real petrecut pe fundalul sangerosului conflict izbucnit in Rwanda in 1990 si incheiat in 1994. Conflictul a degenerat in genocid in 1994, cand au fost omorati circa un milion de oameni in cateva luni. Pare incredibil? Pentru Africa probabil ca nu.
Contextul politic si social din Rwanda s-a tulburat in principal din cauza colonistilor belgieni care s-au folosit de etnicii tutsi, minoritari, pentru a conduce majoritatea hutu. Trebuie sa fii de-acolo ca sa intelegi cum oameni de aceeasi culoare pot sa se urasca intr-atat. Sau poate trebuie sa intelegi cat de primitive sunt inca popoarele africane. S-a spus de multe ori ca retragerea colonizatorilor a lasat in urma populatii care nu se pot auto-guverna, de unde si frecventele rasturnari politice din aceste tari. Traind in conflicte, acesti oameni nu au timp sa faca economia sa creasca. Ca urmare, n-au hrana suficienta, Somalia este un exemplu cutremurator.
Europenii si, in general, organizatiile internationale, au fost acuzate ca nu fac nimic pentru stoparea acestor situatii insurmontabile. V-as sfatui sa urmariti filmul sus-pomenit si poate veti da dreptate putintel si occidentului care se fereste sa intervina. Dincolo de interesul intretinerii unor conflicte in care e nevoie de armament si provizii furnizate de restul lumii civilizate, intervine intrebarea: de ce si-ar sacrifica cineva soldatii incercand sa faca pace cu niste oameni corupti si sangerosi? Si aici nu ma refer numai la conducatorii africani, ci la mare parte din populatia civila.
"Hotel Rwanda" este un fel de "Lista lui Schindler". Paul Rusesabagina este managerul unui hotel apartinand unei companii belgiene si este de etnie hutu. Sotia sa este tutsi ceea ce dovedeste cat de deschis la minte este acest personaj extrem de istet si diplomat. Hotelul pe care il conduce se afla pe un teren apartinand belgienilor si este un loc in care sunt cazati turisti albi, oameni de afaceri din toata lumea.
Ura dintre tutsi si hutu are radacini adanci. Tutsi au dat toti regii si clasa conducatoare a tarii, iar belgienii i-au favorizat din punct de vedere social. In 1962 tara a devinit independenta, iar in 1973 puterea este preluata de un presedinte hutu. Va dati seama ce convulsii se nasc. Unii tutsi pleaca din tara si formeaza o rezistenta in afara granitelor. In aprilie 1994, avionul in care se afla presedintele hutu se prabuseste fara sa se cunoasca precis cauzele, moment in care tutsi sunt acuzati de atentat si incepe masacrarea lor.

Astfel debuteaza si filmul nostru. Pe acest fundal sinistru, Paul Rusesabagina isi ia familia si toti vecinii care erau de etnii amestecate si se refugiaza in hotel. Hotelul era oarecum ferit deoarece era considerat teritoriu belgian si era aparat de forte ONU, in fapt cateva zeci de soldati care aveau ordin sa nu traga si sa nu provoace conflicte.
Dragii mei, nu cred ca am vazut un film care sa ma tina mai mult cu sufletul la gura si cu inima in gat. Masacrarea populatiei tutsi, dar si a cetatenilor hutu cu convingeri moderate, a fost ceva de nedescris.
Abilitatea lui Paul Rusesabagina in a-si folosi conexiunile cu politia si armata hutu, in a minti, in a aplana eventualele conflicte, in a face rost de provizii si de bani pentru mita a fost magistrala. A reusit sa salveze intr-un final aproape o mie de refugiati cazati in hotel, numai negri localnici, nu albii deoarece acestia fusesera evacuati la inceputul evenimentelor.
Uitati-va la film si aduceti-va aminte ca pacea e fragila, iar oamenii pot deveni animale in situatii de razboi. Aduceti-va aminte ca traim linistiti, chiar daca avem greutati, si fiti multumiti ca nu aveti o maceta deasupra capului ca amaratii aceia terorizati de proprii concetateni. Acest film este un bun exercitiu daca incercati sa va imaginati ce se intampla in teritoriile ocupate de ISIS.
Paul Rusesabagina a primit azil in Belgia unde traieste in prezent cu sotia, trei copii ai lor si doi nepoti din partea fratelui sotiei, ramasi orfani de parinti. El a fost consultant pentru acest film si este interpretat de un actor extraordinar, Don Cheadle.
Au fost momente de tensiune in film pe care de-abia suportam sa le urmaresc. Oroarea dezlantuita te face sa te gandesti ca aceasta lume este cu adevarat un urias razboi intre bine si rau, un teritoriu in care nuantele de gri si compromisurile nu exista. Ori supravietuiesti, ori nu, e doar o chestiune de noroc atunci cand esti la cheremul unor indivizi dezlantuiti. In masacrul etnicilor tutsi au disparut extrem de multi copii. Explicatia? Hutu au vrut sa starpeasca generatia urmatoare, o agenda nascocita de minti diabolice care nu au reusit sa depaseasca un stadiu primitiv de gandire. Vizionati si luati aminte.