Se face ca am in familie un diabetic, tatal meu mai exact, un domn care a depasit binisor varsta de 80 de ani, dar se crede inca tanar. Sincera sa fiu, ii inteleg perfect pe cei in varsta. E greu sa incetinesti ritmul cand tu simti ca ai sufletul inca sprinten.
Ceea ce il incurca cu adevarat pe al meu tata este combinatia de diabet si varice, doua afurisite de afectiuni care trebuie tratate cu cea mai mare atentie.
Pe la inceputul lui septembrie, tata a avut nenorocul sa capete o rana pe fluierul piciorului. Din neatentie, in timp ce uda florile, s-a impiedicat si a cazut, julindu-se tare urat. Acum, stiti si voi, in cazul glicemiei crescute, o rana mai adanca nu prea se mai vindeca, ca sa nu mai vorbesc de ulceratiile caracteristice care pot aparea din cauza bolii si care se inchid extrem de greu. Daca se inchid... In cazul tatalui meu, timp de doua saptamani, cu toata interventia facuta de un chirug, cu toata curatarea atenta, de cateva ori pe zi, cu schimbat pansamente, nu se observa nicio ameliorare. Nu se agrava, dar nici nu se imbunatatea situatia. Pur si simplu supura incontinuu. Cu chiu cu vai, apeland in cele din urma la traditionala infasurare cu foi de varza strivite, am reusit sa obtinem dezumflarea labei piciorului si revenirea la culoarea normala. Asta ca sa vedeti cat de eficient poate fi un remediu popular atat de simplu. Pe rana deschisa insa n-am avut curaj sa punem ceva, ca sa nu se infecteze.
In disperare de cauza, dupa un numar de zile, dupa ce recomandarile chirurgului, medicului de familie, doctoritei specialiste si ale farmacistei nu dadusera niciun rezultat, m-am apucat sa rascolesc internetul. Da, internetul e sfant cand vine vorba de informatie. Si din floare in floare, ajung eu pe niste site-uri unde se vorbea despre pansamentele hidroactive Sorbalgon, create special pentru ranile care supureaza. Pansamentele contin fibre de alginat de calciu care absorb lichidul din rana si o pastreaza uscata, dandu-i posibilitatea sa se vindece. Da, stiu, suna ca reclama la tampoane, scuzati analogia..."curata si uscata". Dar chiar asa functioneaza, adica tot pe principiul tamponului sau pampers-ului.
Dupa ce am vazut preturile pe net, mi-am dat seama ca e treaba serioasa. Adica scumpa. Si am pornit sa le caut. Dupa vreo cinci farmacii de cartier, le-am gasit la Sensiblu-ul din centrul orasului. Si asta pentru ca ma indrumase farmacista de la Sensiblu-ul de langa mine care nu le avea. Nu fac reclama la Sensiblu. Asta e realitatea, numai la ei le-am gasit. Si nu intotdeauna la aceeasi farmacie, uneori cumparam ultimele bucati.
Ce sa zic...Pansamentele Sorbalgon costa peste 10 lei bucata. De fapt atat costa cele de 10/10 cm pe care le cumpar eu, ca exista si de 5/5 sau mai mari de 10/10 cm. Functioneaza in sensul ca fac ce promit, adica absorb bine lichidul din rana si nu mai este nevoie sa schimbi pansamentul de 3-4 ori pe zi. Rana evolueaza extrem de incet, dar s-a redus roseata din jur si are un aspect mai normal, se vede ca pielea incepe sa se refaca.
Pansamentele Sorbalgon vin in mai multe tipuri, unele sunt fese destinate ranilor cu adevarat adanci, cum sunt cele din talpa piciorului diabetic, si care pot fi varate in aceste rani.
Dat fiind faptul ca rana tatalui meu este mai mult lunga, taiem pansamentul in jumatate si astfel mai economisim banii. M-am gandit mereu de ce din trei doctori si o farmacista, niciunul nu a pomenit de existenta acestor pansamente. Nu fac miracole, dar cu rabdare se obtin si rezultate. Oare doctorii chiar nu stiu ca exista asa ceva pe piata noastra?
Sorbalgon este o marca a companiei germane Paul Hartmann care are o mare traditie, functionand inca din 1818 chiar in domeniul fabricarii pansamentelor. Asadar au avut timp sa dezvolte si produse inovatoare.
V-am povestit aceste lucruri doar ca sa stiti ca exista asa ceva si la noi, nu se stie niciodata cand ai nevoie de o informatie utila.
util, multumesc!
RăspundețiȘtergereMulțumim frumos pentru aceste informații!
RăspundețiȘtergere