Sfârşitul hranei sau pericolul înfometării în era hipermarketurilor

O carte de Paul Roberts, o carte tulburător de actuală apărută cu Săptămâna Financiară...

Este o carte avertisment.

In faţă cu super- şi hipermarketurile ticsite de mâncare, cei pentru care cumpărăturile sunt un alt fel de a fi nu vor concepe niciodată că hrana s-ar putea să fie pe terminate. Paradoxal lumea numără azi un miliard de obezi şi un miliard de înfometaţi.

Paul Roberts este un excelent documentarist şi vizionar ce are la activ şi alte bestselleruri cum este şi « Sfârşitul petrolului ».

Suntem atât de copleşiţi de propriile griji de fiecare zi încât refuzăm cu îndârjire astfel de pronosticuri venite din partea unor oameni care şi-au petrecut viaţa adunând şi punând cap la cap fapte şi date statistice. Si totuşi aceşti cercetători văd şi au acces în zone ale economiei pe care omul obişnuit nu le poate penetra. Uneori cărţile lor par incredibile, prognozele par foarte îndepărtate. Este o falsă impresie. Ei văd un viitor apropiat şi trag un semnal de alarmă. Scriu cărţi şi speră că cineva le va citi şi tot mai mulţi oameni vor fi pregătiţi pentru ziua de mâine.

Cartea lui Paul Roberts pune accent pe cinismul politicilor agricole şi comerciale, născut din dorinţa marilor companii de a câştiga cât mai mult pe spinarea consumatorilor. Omul va trebui să facă faţă unei scăderi a hranei disponibile dar şi a calităţii acesteia, ceea ce este cea mai mare problemă a lumii contemporane.

Iată cum înţelege de pildă compania Nestle să-şi diversifice gama de produse testând piaţa. In Laussane-Elveţia, un mic grup de locuitori, majoritatea femei casnice care au câteva ore de pierdut, participă la o evaluare senzorială în cabine mici, special echipate cu tastatura de computer şi scuipătoare de oţel. La intervale prestabilite, se deschide o trapă şi primesc eşantioane din produsele ce trebuie degustate, unele deja aflate pe piaţă sau produse noi. După fiecare muşcătură femeile tastează răspunsuri, evaluând produsul din mai multe puncte de vedere, rezultând nişte hărţi ce arată producătorilor ce caracteristici ale produselor sunt mai apreciate. Rareori Nestle ratează produsele deoarece interpretează foarte bine gusturile publicului. De exemplu ei fac o îngheţată degresată dar al cărei gust este normal. Au schimbat metodele de malaxare şi au reorganizat structura moleculară astfel încât, deşi au redus la jumătate nivelul lipidelor, au reuşit să obţină un gust mai bun decât al îngheţatei obişnuite. Lansarea acestui produs a costat imens dar succesul a fost fulminant datorită fricii de obezitate aflată la apogeu.

Succesul unui produs nu este totul. Firmele trebuie să inoveze în permanenţă ca să se menţină pe piaţă. Centrul de cercetare Nestle de la Laussane analizează inclusiv produsele scoase de competitori. Firme ca Nestle, Kraft şi Heinz au ajuns să ştie mai bine decât noi înşine ce ne place să mâncăm şi de ce. Ei ştiu exact de pildă cum variază preferinţa pentru alimente sărate în funcţie de sex, vârstă, etnie şi naţionalitate. Consumatorii mai în vârstă preferă aromele mai tari deoarece au papilele gustative mai uzate. Asiaticii au înclinaţie pentru crocant şi sărat. Americanii sunt amatori să încerce arome noi, dar nu se abat prea tare de la cele familiare cum sunt macaroanele şi carnea tocată.

Companiile ştiu exact cât timp petrece o gospodină în bucătărie şi cât îşi doreşte să reducă acest timp. Si uite aşa au erupt pe piaţă semipreparatele cu rolul de a te degreva de statul în faţa aragazului şi de a-ti crea timp pentru alte lucruri importante de făcut.

Cartea lui Paul Roberts este în primul rând despre manipularea societăţii şi despre slăbiciunile noastre, ale tuturor.