Miercurea fara cuvinte

Iti plac imaginile care spun o mie de cuvinte, ai obosit de atatea vorbe si vrei sa taci un moment si sa asculti gandurile tale si pe ale altora? Participa la MIERCUREA FARA CUVINTE...Afiseaza pe blogul tau o fotografie sau mai multe prin care vrei sa spui ceva, apoi fa-i o vizita lui Carmen si lasa-ti propriul link in tabelul participantilor.

De ce oare la varsta asta sunt innebuniti dupa zombie? Ei da, "desenatoarea" era draguta, nu?

La targul de turism s-au impartit din belsug materiale de prezentare facute cu fonduri europene...

  
In ultimul timp am omis sa va mai arat operele mele...

Va doresc o minunata vacanta de 1 mai. Muncitoresc!

I like to move it, move it…cu Bayo

Duminicã am bãtut drumul la supermarket dupã cumpãrãturi. Cred cã bãnuiţi cine a cãrat sacoşele la întoarcere. Puştiul de-abia se descurca cu propria-i persoanã, eu, femeie antrenatã, aveam geanta pe umãr şi vreo 6 kile într-o singurã mânã. Pe la jumãtatea drumului spre casã aveam senzaţia cã inima mea o ia în sus, spre gât. A trebuit sã facem o haltã în staţia de tramvai. Mã simţeam ca dupã un maraton şi nu pentru cã n-aş fi avut antrenament la cãrat.

Make love, not war !

Ieri am avut o revelatie. Inca de la prima ora. Ajunsesem la serviciu si taman ce urcam scara de la intrare in cladire, cu o colega in urma mea, cand o vad pe femeia de serviciu aplecata peste balustrada, holbandu-se la scara vecinilor. Scarile noastre sunt din cele tepene, de institutie, cu un spatiu generos dedesubt, cat sa adaposteasca o garsoniera mai mica. Probabil asa gandisera si personajele ce se aciuisera pe o saltea, la adapost de privirile celor de pe trotuar. Niste prapaditi care se incalzeau in boarfe, am gandit eu, dand sa intru...Numai ca o aud pe „menajera” noastra incepand sa racneasca: „Huo, huuuuoooo!”, cu ochii cat cepele.

Nutriţia inteligentã sau inteligenţa nutriţiei

Aveam de gând sã scriu douã articole. Unul despre slabire , altul despre metode neconvenţionale de tratare a cancerului. Apoi mi-am dat seama cã amândouã ar fi avut la bazã acelaşi punct de plecare - alimentaţia. Pentru fiecare aveam o motivaţie extrem de personalã: lupta pe care o duc în fiecare an cu kilogramele în plus şi faptul cã o persoanã apropiatã mie a fost diagnosticatã recent cu o formã de cancer mamar.  Nu realizezi cât de vulnerabil eşti la boli grave decât în momentul în care cineva drag se confruntã cu aceastã problemã.

Eu, vara, sunt The One!

De la Oriflame cumpar chestii care miros super-bine. Si colorate! Apreciez asta la produsele companiei. Au grija ce impact vizual inregistreaza asupra clientilor. Mai mult, odata ce desfaci ambalajul si folosesti produsul, ai si surpriza placuta a unei calitati deosebite. Sincera sa fiu, nu cred ca am folosit ceva de la ei care sa ma dezamageasca. E drept ca insist pe produsele de ingrijre fata-corp-par si nu neaparat pe cosmetice. Numai ca, atunci cand m-am aventurat sa-mi achizitionez cosmetice, n-am uitat niciodata lucrurile deosebite pe care le-am descoperit, fie ca a fost vorba de un minunat ruj ce rezista ore intregi fara sa-mi usuce buzele sau fardurile pastelate, atat de diafane si potrivite tenului meu sau anticearcanul ce-mi ascundea perfect petele intunecate din jurul ochilor sau conturul de buze retractabil, intr-o culoare atat de naturala.

Legenda primaverii, varianta adaugita si lejer modernizata

Actul I

Acum ceva timp, pe vremea cand oamenii credeau in zei, iar zeii nu erau confundati cu extraterestrii, ca in ziua de astazi, Hades era stapanul infernului. Meserie grea si cam solitara, intunecatul stapan al lumii de jos nu se putea lauda cu prea multe cuceriri la activ. Intr-o zi, satul de atmosfera grea de sulf din adancuri, Hades a decis ca este vremea sa-si ia o sotie. O fiinta diafana, luminoasa, care sa-i coloreze zilele apasator de monotone. Misiune imposibila, va dati seama ca nu s-a inghesuit nimeni sa-si schimbe nivelul de trai, la propriu, mutandu-se in lumea cealalta. Cred si eu! Ce viata poate fi aceea intre pereti de piatra de lava si hematit, nas in nas cu un sot ciufut, asprit de singuratate, despre care nici macar n-avem informatii ca ar fi fost vreun Fat-Frumos?

Viata in culori

La inceput a fost alb-negru…

Copilul meu nu pricepea deloc, dar deloc, ce inseamna o imagine alb-negru. Am deschis albumul cu poze de familie si i-am aratat fotografii din copilaria mea, din tineretea bunicilor, fotografii de demult, invechite, dominate acum de nuante de gri. Mai tarziu, a vazut un film alb-negru si i-am explicat de ce astfel de productii sunt clasice, pline de farmec si de nostalgie. Adevaratii artisti sunt cei obligati sa se exprime in alb-negru, sa foloseasca lumini si umbre pentru a transmite emotii. Absenta culorilor nu implica lipsa trairilor. Graficieni, fotografi sau actori au scris o istorie a artelor in alb-negru, eleganta, nuantata si uneori de o mare inspiratie.

Un proiect pentru copii - Semn spre carte

Sonia Spataru este un blogger cu inima mare, dar si cu puterea de a se lua la tranta cu inertia ... spiritelor. A inceput un proiect ambitios despre care puteti citi aici , un proiect numit "Semn spre carte". Scopul? Donarea de carti catre copii cu varste intre 6 si 18 ani. Imi permit sa citez din argumentatia proiectului:
"Într-o lume în care auzim tot mai des că lectura nu mai este o obișnuință, există copii și adolescenți care și-ar dori să citească, dar nu au acces la cărți. Și există părinți care pun cartea ultima pe lista de priorități. Nu pentru că așa vor. Pur și simplu mijloacele materiale îi obligă să facă acest lucru.

În aceeași lume în care trăim și pe care o blamăm pentru trecerea culturii mereu pe planul doi, există copii și adolescenți cu sete de cunoaștere, dar cărora le lipsește îndrumarea și sprijinul familiei. Uneori chiar și al școlii.

În această lume în care există oameni cu drag de carte, existăm și noi. Cei norocoși că am descoperit că și lectura te face om întreg. Dragul nostru pentru cuvântul tipărit va fi deplin doar atunci când îl vom împărți și cu alții."

Acum, proiectul "Semn spre carte" este inscris in competitia de pe site-ul Tara lui Andrei si va invit cu mare drag sa-l votati AICI, este cu adevarat inedit si pretios prin obiectivul pe care si-l propune. Daca nu sunteti familiarizati cu functionarea site-ului, va spun ca trebuie sa va faceti mai intai un cont, este simplu. Completati datele personale, vi se trimite un link de activare pe mail si un SMS pe telefon. Scrieti codul din SMS in casuta de pe site si contul devine activ, dupa care puteti vota imediat. Haideti, nu este dificil, este un gest simplu pentru un proiect de suflet.

Va multumesc!

Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

Un simbol al primaverii

Nu se poate sa nu fi remarcat in aceste zile calduroase cu cata aviditate au schimbat oamenii din jurul nostru hainele groase de iarna pe tinute usoare, colorate, de primavara. Este evident ca ne bucuram sa lepadam paltoanele si cizmele, caciulile si bocancii, fularele si manusile si sa scoatem din dulapuri sacouri, fuste si pantofi. Corpul nostru se bucura sa vina in contact cu aerul caldut de primavara, ne simtim mai usori, plini de indrazneala. Starea este generala si se datoreaza in mare parte … incaltamintei. Prozaic, dar adevarat! Pe masura ce scapam de imbracamintea inchisa la culoare, de iarna, eliberam chakrele si energia circula mai usor in jurul nostru. Poate suna pretentios, dar este un lucru banal, verificat.

La un cocktail, intr-o seara...

Ma vad ieri pe la amiaza cascand gura (destul de larg!) prin mall-ul de langa blocul meu. "Mall" este oarecum elegant spus, magazinul in cauza este o adunatura de comercianti cu marfa de calitate medie. Uneori insa poti sa dai lovitura si sa gasesti cate ceva avantajos la pret si frumos. Am trecut ca o comeata printre standuri, in cautarea unui cadou pentru familie si m-am trezit, cum spuneam, admirand cateva rochite insirate pe umerase. Nu pentru ca erau firave si varatice, iar afara ploua de rupea, ci pentru ca aveau o linie ce imita croiala vintage a "cocktail dresses" de acum o jumatate de secol. Adica un corsaj feminin cu pense ce adunau materialul strans pe bust si o fusta larga, cutata.

Si roţile au suflet...

De câte ori trebuie sã vorbesc despre jucãriile copilãriei mele mã apucã o nostalgie...iremediabilã. Fiecare jucãrioarã a însemnat ceva, a marcat o etapã în viaţa mea, o vârstã sau pur şi simplu a fost o mare bucurie. Sunt puţine obiecte pe care sã nu mi le amintesc imediat, în ce condiţii le-am primit, cum au fost aduse de Moş Niculae, Moş Crãciun... Pe vremea mea jucãriile erau simple, iar noi foarte puţin pretenţioşi. Nici nu aveam termen de comparaţie! Cele mai sofisticate jucãrii erau acelea chinezeşti de tablã, frumos vopsite, cu mecanism cu arc şi cheiţã. Am avut câteva de-a lungul anilor şi m-am despãrţit cu greu de ele. Pe altele le-am demontat numai ca sã vãd cum funcţioneazã, aveam o curiozitate ciudatã pentru o fatã, dar şi gusturi ce înclinau mai degrabã spre maşinuţe decât spre pãpuşi. Fascinaţia pentru mecanisme nu a pierit nici astãzi, motiv pentru care l-am încurajat pe fiu-meu sã-şi mãreascã întruna colecţia de maşinuţe, mai ales dintre cele cu telecomandã sau cu baterii.

Rasfat oriental

Vechile civilizatii sunt intotdeauna fascinante, iar cea din Tibet nu face exceptie. Astfel de lumi reprezinta inceputurile noastre ca societate si sunt un exemplu de lupta si supravietuire dar, mai ales, de acumulare si de folosire a unor cunostinte. Nu este de mirare ca, peste timp, aceste civilizatii au devenit focare de educatie pentru acea parte a globului unde s-au dezvoltat. India, China, Nepalul si Mongolia au fost zonele de influenta pentru stiinta si intelepciunea tibetana. Arta si stiintele ridicate de-a lungul miilor de ani la un nivel greu de imaginat, sofisticat, detaliat, surprinzator, au caracterizat evolutia culturala a populatiei din Tibet. Gramatica, medicina, logica, arta, mestesuguri, filozofie, poezie, metrologie, astrologie sau teatru, toate deriva din aceeasi esenta a Budhismului tibetan.

Sexul tare şi slãbiciunile lui

Când vine vorba de îmbrăcăminte, în categoria “căpoşilor” intră o mare parte a sexului tare...bărbaţii sunt din naştere conservatori, greu de urnit, refractari la schimbări şi la tendinţe. Mai ales cele din modă. Dacă au apucat să copilărească într-o anumită perioadă, în epoca de piatră să zicem, vor continua să poarte toată viaţa chiloţi de blană şi maieu de piele chiar dacă între timp s-au inventat boxerii şi cămaşa de bumbac cu nasturi. Un exemplu!

Cele douasprezece fete de imparat...

Aceasta era povestea mea preferata, la un moment dat, probabil pe la 5-6 ani, daca tinerea de minte nu-mi joaca vreo festa... De ce? Simplu! Pentru ca, in acele vremuri prea-fericite, visam sa fiu domnisoara si sa ma cotopenesc pe pantofii cu toc ai maica-mii, culmea elegantei in conceptia mea de copil. Povestea cred ca o stiti, este vorba despre un imparat pe care Dumnezeu l-a pricopsit cu nu mai putin douasprezece odrasle, toate de sex feminin. Numai atat si ar fi fost de-ajuns sa imi fac sepuku in locul lui...

Jurnal de weekend - Sa fie o zi cu flori...

Florilor, treceti la dans! Daca ziua a fost calma, seara e pentru petrecere... O runda de Lindy Hop si va inviorati imediat. La multi ani! Daca mai aveti vlaga, bineinteles...

Din perlele copilului

Mostra de laudarosenie nr.1...
Joaca Counter Strike pe un server.
"Mami, mami, sunt pe primul loc. Cu zero puncte. Dar si ailalti au tot zero puncte!"

Mostra de laudarosenie nr.2...
Prima zi.
"Ce-ai facut la concursul de la mate?"
"Am luat 58 de puncte din 60, am avut cel mai mare punctaj din clasa!"
A doua zi.
" Ei, de fapt am luat 57, ca am gresit vreo doua cifre. Numai eu si inca un baiat am luat atatea puncte."
Varianta pentru bunica.
"Am luat 59 de puncte..."
Varianta pentru fraieri.
"Sunt cel mai bun din clasa la mate!"
A patra zi. Fara cuvinte. De fapt tot nu stiu cat a luat la mate. Ar fi bine sa fi trecut de 50. Totusi!

Un Regal fara varsta

Sunt un Capricorn tipic, am toate defectele zodiei, sunt capoasa, suparacioasa, egoista cand am chef, sarcastica, ranchiunoasa si introvertita. Cand sunt intr-o zi proasta. Cand am o zi buna dau la iveala si unele calitati, cam firave ce e drept, dar autoironia este de asemenea ceva caracteristic. Mai compensez cu ascendentul in Balanta... Printre ipoteticele calitati capricor....niene...ar fi si o inclinatie spre visare pe care nu am reusit sa o inabus in totalitate, odata cu trecerea anilor, si inca imi da de furca. Noaptea nu ma deranjeaza, mai rau e pe timpul zilei, cand ar trebui sa fiu cu picioarele pe pamant si atentia treaza. Ca in acest moment cand se presupune ca stau in fata aragazului si gatesc pranzul familionului, ca bate un vant de primavara prin frigider.

Jurnal de weekend-tehnici de supravietuire

Nici nu ma dezmeticisem bine la prima ora, de fapt eu nu ma dezmeticesc decat pe la pranz, nu sunt o fiinta matinala, ca ai mei s-au apucat sa caute pe net nu stiu ce carte cu tehnici de supravietuire. Un fel de ghid sau de manual... Consortul este mare amator de documentare pe aceasta tema si le urmareste ori de cate ori se afla singur in fata televizorului. Adica rar de tot. Nu ca ar trebui sa supravietuiasca undeva ! Ca mai departe de Predeal, pe partie, nu a ajuns de cativa ani incoace, dar il fascineaza gaselnitele lui Bear Grylls si ale celorlalti eroi din filmele de profil. Plus ca daca vine vreo Apocalipsa, e bine de stiut cum sa faci focul fara chibrituri.

Despre tocuri, culori şi obsesii

O mai ţineţi minte pe Carrie Bradshaw, scriitoarea obsedată de fashion din “Sex and the City”?…Nu mă omor după Sarah Jessica Parker ca actriţă, dar trebuie să recunosc faptul că a prins-o teribil rolul, aşa de mult încât se confundă cu personajul, nu văd pe altcineva în locul ei. Ei bine, dacă ţineţi minte, personajul Carrie avea o colecţie de pantofi Manolo Blahnik şi adora creaţiile acestui neasemuit designer. Cred şi eu…Manolo Blahnik este un creator care şi-a păstrat principiile de-a lungul carierei şi nu prea a cedat curentelor din modă. El a pornit şi a rămas pe linia super-elegantă a pantofilor înalţi, subţiri şi luxoşi, aşa- numiţii “stilettos”. E clar că filmul “Sex and the City” i-a adus o popularitate imensă.

Alte vremuri, aceleasi roti...

In weekend am scos tricicleta de la naftalina pentru o plimbare la bunici. Fiu-meu pe ustensila, eu pe batul de vrajitoare...Glumesc. Eu imbracata decent, la fusta si tocuri, lejer parfumata si cu o plasa discreta in care caram oalele cu mancare. Maica-mea se pricopsise cu o raceala hibrid si trecuse pe antibiotice, asa ca trebuia cineva sa gateasca. La intoarcere, fiind noi usurati de recipiente, am inceput sa simtim primavara in oase, dat fiind faptul ca ne batea in freza un vanticel ascutit.

Meloman pentru o zi

SoriN ne provoaca la "muzici" alese, fa-i o vizita si inscrie-te daca ai un feeling. Mai ales in zilele de marti!

Un chitarist de exceptie. Ben Harper.