Alte vremuri, aceleasi roti...

In weekend am scos tricicleta de la naftalina pentru o plimbare la bunici. Fiu-meu pe ustensila, eu pe batul de vrajitoare...Glumesc. Eu imbracata decent, la fusta si tocuri, lejer parfumata si cu o plasa discreta in care caram oalele cu mancare. Maica-mea se pricopsise cu o raceala hibrid si trecuse pe antibiotice, asa ca trebuia cineva sa gateasca. La intoarcere, fiind noi usurati de recipiente, am inceput sa simtim primavara in oase, dat fiind faptul ca ne batea in freza un vanticel ascutit.
La un moment dat copilul meu cel zbuciumat, probabil obosit de atata dat din picioare, ma provoaca: " Nu vrei sa te dai si tu?" si imi impinge trotineta. Ma uit in jur, era ceva lume pe bulevard. " Dar cum as arata asa, in fusta, zburatacind pe pista de biciclisti? Hai macar pe strada cealalta, ca nu e nimeni!"
Ei bine, nu m-am putut abtine ! Si am bagat o vitezaaaa... Am depasit o doamna in varsta care si-a facut o cruce mica, mica, ca mie imi fluturau petele in vant, iar copilul alerga cu limba scoasa dupa mine. Probabil femeia s-a gandit ca vremurile sunt cu susul in jos. Eu nu! De cand ma stiu am avut un apetit pentru vehiculele de jucarie, asa rudimentare cum erau pe vremea mea. Am avut tricicleta, trotineta si bicicleta, toate la timpul lor. Tricicleta mea de la tara era din lemn vopsit albastru si scartaia infiorator, ca traversasem cu ea toate santurile din gradina, in cea mai mare viteza, inchipuindu-ma la raliul Paris-Dakar. Rotile jucau periculos, dandu-mi fiori de adrenalina pe sira spinarii. Din cand in cand bunicul meu o ungea cu untura de porc, in nadejdea ca o vor manca dulaii din curte, cum ma anunta de fiecare data, incercand sa ma sperie. Mai tarziu, devenita urbana si scolarizata de parinti, am trecut la trotineta. Tot din lemn, tot albastra! Trebuie sa recunosc ca in acele timpuri simple jucariile de exterior nu erau foarte diversificate. Astazi, vad plimbandu-se pe bulevard parinti si pici ultra-dotati cu cele mai fanteziste obiecte de distractie. Practic, pentru fiecare categorie de varsta, s-a "inventat/brevetat" un automobil cu sau fara pedale, unele adevarate ajutoare pentru invatarea copiilor mici sa dea din picioruse sau sa mearga. Cred ca la bestkids.ro am vazut una dintre cele mai diversificate oferte.

Recunosc ca regret faptul ca n-am avut pentru copilul meu o tricicleta din aceea cu maner pentru a o impinge. Scuteam efortul de a cara caruciorul, iar copilul s-ar fi distrat mai bine si ar fi stat mai cumintel. Pegaso suna ca un nume de formula 1 si este un vehicul 3 in 1 pentru varsta de 1 an+, cu parasolar, posibilitate de blocare pedale, maner de directie detasabil. Cantareste 5 kg dar suporta greutati de pana la 25 kg si este fabricata conform normelor europene. Asadar, investiti si o aveti pana ce copilasul se mareste.
Vrem sa obligam copilul sa depuna putin efort si sa dezvolte muschi si miscari armonioase? Alegem un Scramble Bug Beetle! Este o chestie fara pedale, atat de amuzanta incat mai ca mi-ar placea si una pentru adulti.

 In realitate "gandacelul" face multe pentru sanatatea copilului! Se invarteste la 360 de grade, ajuta la formarea mobilitatii si a echilibrului, are roti pivotante integrate si cauciucate si...respecta anatomia insectelor. Este recomandata intre 1 si 3 ani.
Daca reusim sa trecem de primele etape si suntem gata sa ne lasam copiii sa o zbugheasca in viteza inseamna ca a sosit momentul pentru prima trotineta adevarata.
Night-Hawk este pentru varste de 5 ani + si numai buna la plimbarile de seara. Are lumini in fata si in spatele platformei, ghidon ajustabil si frana la roata din spate.
In sfarsit, iata ceva ce mi-a placut enorm, o tricicleta Typhoon pentru copii de 4-8 ani. Arata ca un kart si va dati seama ca pustii care o folosesc fac exercitii serioase deoarece pedaleaza pe orizontala. Are roti cauciucate, ghidon ergonomic, lungimea se regleaza, frana este pe roata din fata. Este o tricicleta cool, pentru smecherasii nostri. Ei bine, daca voi ajunge sa am nepoti, nu voi rata nici una dintre aceste jucarii !