Util si inutil in curatarea dintilor

Ieri dupa-amiaza, pe un post tv local, un domn doctor de dinti, nu spun care ca e reclama, ne sfatuia cum sa ne albim dintii. Interesant era faptul ca prezentatoarea tot il tragea de limba despre metode de practicat in casa, dintarul o dadea cotita, ca n-avea interesul sa spuna tehnici homemade, el dorea sa trimita lumea in cabinete unde se scot bani seriosi din buzunar. Domnul n-a pomenit nici de cel mai simplu si sanatos mijloc de albire si anume simpla detartrare. Dar a pomenit ca macar la 6 luni sa te programezi la un control. Asta da, e de bun simt. Din proprie experienta va pot confirma ca un detartraj facut cu spirit de raspundere, plus ce mai executa stomatologul dupa, adica lustruit sau cum s-o fi numind, poate deschide cu cel putin un ton albul dintilor.
Dar nu despre albire doream sa va vorbesc (scriu) astazi, ci despre curatarea cu ata dentara. Da, domnul din emisiune a mentionat curatarea sistematica practicata seara, adica folosirea tuturor mijloacelor din dotare: spalat cu periuta, frecat energic limba, curatat interdentar cu ata, clatit cu apa de gura, de preferinta fara alcool (ca sa nu ne culcam ambetati si sa ne trezim mahmuri, glumesc). In timpul zilei sunt suficiente 6 spalaturi pe dinti, inainte si dupa mesele principale, daca aveti si gustari intre stati numai cu periuta in gura.

Asta mi-a adus aminte de sfaturile specialistului care m-a operat la gingie si mi-a tinut o teorie fulminanta despre cat de perfect curat trebuie sa mentin interiorul bucal daca vreau sa am rezultatele scontate. Dupa doua zile, in timp ce-mi scotea firele, doctorita mea de cursa lunga imi spunea cu voce joasa ca nu trebuie sa intru in panica, sa-mi vad de cele doua ritualuri zilnice, dimineata si seara, ca sunt suficiente.
Mai zilele trecute citeam ceva asemanator, legat de isteria cu ata dentara, pe healthline.com. Un articol incitant despre "flossing", daca e bun la ceva sau e pierdere de vreme.
S-ar parea ca los americanos, desi recomanda ata dentara inca din 1908, brusc s-au hotarat sa inlature aceasta procedura din ghidurile federale, ghiduri care se actualizeaza o data la cinci ani si cuprind indrumari bazate numai pe date stiintifice. Hopaaaa... Va sa zica flossingul n-are baze stiintifice? Adicatelea e in zadar?
Nu ca romanul s-ar omora cu flossuitul, ca nici cu apa de gura nu da in branci, ba uneori nici cu periatul propriu-zis. Cica avem un consum de materiale de igiena dentara extrem de deficitar la nivel de natiune, spun statisticile.
The Dietary Guidelines for Americans, orizontul 2015-2020, a scuipat flossingul ca pe un apendic nefolositor, chestie care a innebunit in polemici specialisti, dintari si publicul constiincios ce-si petrecea cateva minutele seara, in fata oglinzii. Specialistii au incurajat publicul naucit sa continue cu acest obicei deoarece efectele lui sunt incontestabil pozitive. S-au dat ca exemplu generatiile anilor '50 care, la 60 de ani, deja erau vaduvite de o parte din dantura, in timp ce acum se ajunge si la 90 cu o parte din dintii originali. Maiculita, unde i-or fi gasind pe matusalemii astia?
Dar unii dentisti cred ca recomandarile trebuie sa aiba un suport mai serios. Nu este suficient ca tu sa crezi ca ceva face bine, poate prin autosugestie merge, ci trebuie demonstrat. O spune un profesor universitar, asadar chestiunea trebuie rumegata. Motivul are logica. Se spune ca o curatare temeinica a dintilor te fereste de probleme ceea ce este inexact. "Renuntarea la dulciuri si la fumat" ar fi mai corect spus. Nu-i da iluzii unuia care are obiceiuri dietetice proaste, ca le poate combate prin simpla curatare cu ata dentara.
Dupa analizarea multor studii facute in ultimele decenii, evidenta a fost de netagaduit: dovezile privind beneficiile flossingului sunt slabe. Zic unii. Depinde din ce unghi privesti. Altii spun ca este ca si cum ai recomanda spalatul parului pentru a preveni aparitia cheliei. Cel mai corect fata de pacienti este sa-i informezi ca o igiena corecta a danturii poate atenua problemele, dar nu le poate combate.
Aceasta polemica mi-a adus aminte de cei doi litri de apa recomandati zilnic. Ca tot de la americani a pornit confuzia intre lichidele de tot felul si apa chioara. Bine ca ne-au ametit specialistii cu tot felul de recomandari de-a lungul timpului. Cand eram eu mai tinerica era chestia cu frecatul dintilor cinci minute. Trebuia sa perii sistematic chiar daca sangerau gingiile intr-o veselie. Dupa un numar de ani si alte studii s-a zis "Stop!", frecatul in exces slabeste si mai abitir gingiile cu probleme.
Si tot asa...Numai noi mergem inainte cum am invatat.