Festivalul Ploiesti-Magie, Feerie si Povesti

In acest weekend primaria ploiesteana ne-a lovit cu alt prilej de destrabalare si anume un festival de arta stradala pentru copii si tineret numit pompos Ploiesti-Magie, Feerie si Povesti. Probabil primaria a auzit barfele despre faptul ca in urbea noastra n-ai ocazii sa te distrezi, asa ca, dupa weekend-ul recent petrecut in concert, iata ca a scos bani din buzunar si a organizat alte manifestari.
In principiu au fost vizati copiii, ei fiind beneficiarii atelierelor si spectacolelor de teatru din aceste zile. Dar serile au fost si ale adultilor si adolescentilor.

Si iata-ne cu mic, cu mare (de data asta si cu vecinii), vineri seara, pe la noua fara ceva, luand calea Centrului Civic unde se anuntase un teribil spectacol cu Lidia Buble, Ruby si Carla's Dream. Acuma, va spun sincer, nu ascult muzica astora nici sa ma pici cu ceara si nici fiu-meu nu se omoara cu autohtonii, dar cel putin el ii cunoaste si stie melodiile si m-a asigurat ca sunt digerabile.
Oricum, nu puteam rata a doua chermeza, dupa cea cu Voltajul. Tot din cauza weekend-ului cu Voltajul ne asteptam la o seara linistita, cu noi asezati pe parapetii scarilor de la Sala Palatului, inconjurati de familii intregi, chiar si de pensionari, batand ritmul si cantand... He, he, grava eroare de prognoza. Ne-am dat seama de ea cand ne-am apropiat de centru si am vazut pe geamul autobuzului cohorte de tineri migrand spre Palat. Cand ne-am dat jos din autobuz, am nimerit drept in mijlocul unei balti de...hormoni, un fel de congres al sutelor de tineri incinsi deja, veniti sa-si asculte idolii.
Maiculita, a fost atat de multa lume, cum n-am vazut in viata mea adunandu-se la un concert ploiestean. Si erau toti atat de fragezi, incat ma simteam cam nelalocul meu, noroc ca se lasase intunericul si un frig patrunzator. Frig pentru noi, astia trecuti de varstele minore, ca aia cu sangele fierbinte erau in tricouri. De-abia am gasit un locsor sa saltam odraslele ca sa vada ceva, nici vorba sa te apropii de zona scenei sau sa stai pe mijloc, erau oameni plasati si pe partea cealalta a bulevardului, pe treptele mall-ului.
Ignoranta mea in materie de cantareti romani la moda merge tare departe. Asa ca Lidiei Buble ii ziceam Lidia Babal, adica in engleza, in ideea ca e nume de scena, pana m-a lamurit fiu-meu cu ironica amabilitate ca e Buble get beget. Mi-a placut mult Lidia, am si recunoscut cu surprindere melodiile, le auzisem, iar in bubuiala aia de concert sunau mai ritmat si mai bine. Lidia are voce buna si live, acopera orchestratia , i-am dat nota de trecere.
Urmatoarea a fost Ruby. Don'soara Ruby e dragutica foc si vorbareata, dar live e un dezastru, nu intelegi nimic din melodie, nici vocea nu poti sa o detasezi din galagia instrumentelor, iar cand se aude falseaza ingrozitor. Am retinut-o pe-aia cu sare, piper, continente si nu mai stiu ce condimente pentru ca rimeaza. Fasneata Ruby ne-a ametit la final cu o gargara menita sa pregateasca terenul pentru Carla's Dream a caror fana s-a declarat neconditionat.
Ei bine, daca pana atunci se urlase, se fluierase, se strigasera versuri, se dansase pe balustrade, inainte de intrarea Carla's Dream au innebunit cu totii. La un moment dat, consortul meu, care se trasese sub un pom falnic si aprinsese discret o mahoarca, in ideea ca nu o sa dea foc ierbii uscate a primariei si bradului de Craciun, vine spre mine si imi sopteste/racneste putin debusolat:
"Auzi, Carla's Dream cica e un baiat, nu o fata."
Eu il privesc la fel de buimaca si ma intorc spre fiu-meu:
 "Cum e baiat?! Si de ce ii zice Carla?"
Dap, de cand cu greselile impardonabile de sexare a animalelor de casa nu mai am incredere in cunostintele mele. Fiu-meu imi intoarce o uitatura cvasi-serioasa:
 "E baiat si il cheama Sergiu, iar trupa se numeste Carlo's Dream."
Ma uit intens la pusti. Am vaga banuiala ca isi bate joc de mine.
Bineinteles ca stiam bine, era Carla's Dream, dar membrii trupei, mascati ca Anonymus si cu glugile pe ochi, erau indubitabil baieti. Astia nu mi-au spus nimic, ca si muzica, o stiam pe-aia cu "Heroina" care s-a dovedit a fi de fapt "Eroina" si i-am promis lui fiu-meu ca o sa avem o mica discutie, acasa, despre momentele in care e cazul sa faca glume proaste. Si totusi am racnit laolalta cu tot poporul Uap...Eroina...uap, uap, eroina meaaaa...
As mentiona doar ca baietii cu nume de fata au infatisari tare fioroase. Pana se apuca sa vorbeasca. Cand i-am auzit cu accentul ala de Chisinau m-a pufnit rasul. Nu pot sa iau in serios pe cineva care vorbeste cu accent moldovenesco-rusesc de peste Prut, indiferent ce spune sau cum arata.
Mai jos este un clipulet cu Lidia Buble, cam descentrat ca nu ma prindeam care din fetele in chiloti canta, am facut cu toti dar, din cauza distantei fata de scena, pozitiei deficitare si celor doua maini stangi pe care le posed, n-a iesit nimic.