Translate

joi, 9 mai 2013

Delta din Prahova



Maine, 10 mai, in calendarul ecologic este marcata Ziua Pasarilor si a Arborilor. Pe 11-12 mai se sarbatoreste Ziua Mondiala a Pasarilor Migratoare. Sunt mai multe zile dedicate pasarilor in calendarul ecologic. Asta din cauza ca organizatiile internationale ale ornitologilor sunt extrem de puternice si isi impun hotararile. Motiv pentru care la nivel de Uniunea Europeana se aplica doua Directive mari si late cu privire la protectia naturii: Directiva Habitate si Directiva Pasari. Desi Directiva Habitate ocroteste inclusiv specii de pasari, ornitologii nu au vrut sa renunte la legislatia lor. Dar nu se supara nimeni deoarece pasarile plac tuturor, indiferent cat ar fi ele de comune. Toti ne bucuram de prezenta lor, iar cantecul pasarilor inseamna viata si mangaiere pentru auzul nostru. Am scris textul de mai jos ca o prezentare pentru o zona deosebita din Prahova. In orice judet ati fi, exista arii protejate in care sunt ocrotite si specii de pasari. 
In anul 2011, în jud.Prahova a fost declarat un sit Natura 2000 din categoria SPA (arie de protecţie specialã avifaunisticã), acest tip de arie naturalã protejatã fiind o noutate absolutã pentru judeţ. Este vorba despre Câmpia Gherghiţei, o zonã extinsã pe trei judeţe (Buzãu, Prahova şi Ialomiţa), cuprinzând în Prahova aproximativ 2048 ha de pe teritoriul comunelor Boldeşti-Gradişte, Sãlciile, Fulga, Baba-Ana, Ciorani şi Colceag. In acest fel au fost recunoscute eforturile depuse de reprezentanţii Societãţii Ornitologice Romane (SOR) care, de mai mulţi ani, ţin sub observaţie aceastã arie şi au semnalat în repetate rânduri importanţa sa pentru o multime de specii de pãsãri rare şi ocrotite . Meritul ii revine indeosebi lui Florian Andronache, un fanatic cu vocatie si spun aceasta deoarece Florian are o meserie mult mai prozaica, ornitologia este un hobby. Este si un fotograf exceptional, de National Geographic as zice, puteti sa-i admirati fotografiile pe http://www.viata-salbatica.ro/gallery/ .
Teritoriul judeţului Prahova ce a fost inclus în SPA este caracterizat în primul rând de prezenţa habitatelor acvatice (bãlţi, canale şi crescãtorii de peşte), a suprafeţelor relativ mari şi compacte de stuf, a insulelor de vegetaţie de pe lacuri şi a terenurilor agricole. Acest mozaic oferã condiţii bune de reproducere, hrãnire sau odihnã în special pãsãrilor iubitoare de apã. Este interesant de menţionat faptul cã, în cea mai mare parte, aceste habitate au fost generate antropic, omul reuşind, involuntar, sã creeze zone umede extrem de atractive pentru unele pãsãri care, în mod normal, nu au ce cãuta în aceste pãrţi ale ţãrii.
Sursa bogatã si constantã de peşte din fermele piscicole a devenit irezistibilã pentru pelicani (Pelecanus crispus-pelicanul creţ şi P.onocrotalus-pelicanul comun), fiind observaţi pânã la 120 de indivizi ce poposesc pe lacurile din zonã. Alãturi de aceşti musafiri aflaţi în trecere, sunt prezente alte 14 specii de pãsãri enumerate în Directiva Pãsãri,  precum şi 44 de specii cu migraţie regulatã, importante pentru biodiversitatea zonei, constituind principalul obiectiv de conservare al acestui SPA.
Calitatea sitului este datã de faptul cã observaţiile efectuate de specialişti în ultimii ani au relevat prezenţa a 132 de specii de pãsãri, dintre care unele rare pentru România cum e fugaciul mare sau specii rãpitoare de zi cum sunt codalbul, uliganul pescar, şerparul, caracteristice mai degrabã Deltei Dunãrii decât regiunii de silvostepã. Coloniile mixte de stârci (pitici, galbeni, roşii, cenuşii), lopãtari, ţigãnuşi, speciile mai comune cum este gârliţa mare ce formeazã grupuri impresionante de mii de indivizi, vin sã sporeascã valoarea naturalã a zonei şi sã creeze imaginea unei adevãrate delte, aşa cum a fost supranumitã de ornitologi.
In ciuda faptului cã pe teritoriul sitului se practicã diverse activitãţi economice, nu existã ameninţãri foarte mari la adresa habitatelor acestor pãsãri. Ar trebui sa spun ca reprezentantii fermelor piscicole dau dovada de mare rabdare si sunt mari iubitori de pasari. Pelicanii sunt pasari mari, stiti doar, si mananca pestele cu kilogramele in fiecare zi. Masa de stuf a fost conservata si datorita grijii oamenilor ce isi desfasoara activitatea acolo. Fiind vorba de acumulari artificiale de apa, va dati seama ca acestea necesita o multime de lucrari de intretinere si curatare sau consolidare.

Aceasta zona este o mandrie pentru judetele care o includ. Mi-a facut o mare placere sa povestesc, prin toate scolile pe unde am avut ocazia sa prezint natura din Prahova, despre mini delta de la Boldesti-Gradistea, asa cum a numit-o Florian. Fotografiile de mai jos sunt luate intr-un sezon rece cand pasarile plecasera deja. Dar tot se observa marea de stuf, esential pentru inmultirea si supravietuirea speciilor de apa. 


3 comentarii:

  1. Foarte interesanta Delta din Prahova.. Sunt niste imagini deosebite si ma bucur ca ni le-ai prezentat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am sa incerc sa ajung anul acesta in vara, sa pozez si pasarile...

      Ștergere
  2. Nu ştiam că există o mini-deltă în Prahova.

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa va spuneti parerea, cu umor, cu bun-simt, constructiv. Comentariile sunt moderate, nu apar imediat pe pagina. Incerc sa le aprob cat pot de repede.