Cand ai indoieli, cumpara flori!

Intr-o dimineata ca oricare alta...
EL se uitã nerãbdãtor la ceas…Avea programul bine stabilit şi o agendã foarte strânsã. Intâlniri de afaceri, discuţii, prezentãri…De-abia avea timp sã înghitã ceva la prânz. Spre searã îşi promisese sã ajungã acasã la EA. Câteodatã simţea cã viaţa personalã îi scapã de sub control. Un sentiment de vinovãţie îl copleşi brusc. Chipul EI i se conturã vag în minte, ca un abur parfumat, ameţitor. Ii era aproape tot timpul dor de EA, de liniştea clipelor petrecute împreunã. Privi nehotãrât spre birou. Ecranul laptopului pâlpâia în grafice complexe, telefonul mobil aştepta cuminte într-o parte, n-avea decât sã întindã mâna şi sã scrie un mesaj la repezealã. Vorbele virtuale ar fi ajuns la EA instant. Se gândi un moment, apoi zâmbi. Educaţia de gentlemen şi instinctul îi spuneau cã mijloacele clasice sunt cele mai sigure.
Apucã telefonul, formã un numãr şi discutã câteva minute cu persoana de la capãtul firului. Noroc ca obisnuia sa mai viziteze in timpul liber paginile de Facebook care il interesau. Avantajul de a locui in Bucuresti era acela ca putea comanda rapid multe lucruri din locuri cu adevarat speciale.

…spre prânz…

EA se opri o clipã din scris şi faţa îi deveni visãtoare. Muncea pe brânci de câteva zile. Singurele momente când reuşea sã se destindã erau în serile calde de weekend când îl revedea pe El. Uneori nici atunci! Serviciul îi despãrţea adeseori, aruncându-i departe unul de celãlalt, nepermiţându-le decât rare vacanţe în care sã îşi regãseascã ritmul mai lent de la începutul relaţiei. Lucrurile evoluaserã mult şi nu neapãrat în bine. Câteodatã se întreba dacã nu cumva erau prinşi într-o cursã fãrã ieşire…Soneria de la intrare o fãcu sã tresarã puternic. Işi aruncã o şuviţã de pãr de pe frunte şi se ridicã sã deschidã.  Privi puţin miratã spre personajul din prag, un tip zâmbitor, cu niste flori in brate . 
“Buna ziua. Domnişoara M.?” se interesã bãrbatul pe un ton amabil. 
“Mda…” confirmã ea bãnuitoare, pãrându-i parcã rãu cã  a deschis usã. 
“Am o livrare special pentru dumneavoastrã",  continuã tipul cel zambitor şi îi puse cu delicateţe un buchet în braţe, apoi dispãru discret, lãsând-o cu gura cãscatã şi întrebându-se dacã nu i se fãcuse vreo farsã.  Inchise uşa ganditoare. Parfumul o facu sa-si plece ochii si incremeni.

Avea in fata cei mai frumoşi trandafiri roz pe care îi vãzuse vreodatã. Perfecţi, prinşi într-un buchet spectaculos de lalele mov , trandafirii aveau luciri de catifea. Desfãcu uluitã felicitarea ce însoţea buchetul:

“Aud vibrând vocea ta în toate zgomotele lumii… Aşteaptã-mã, iar eu te voi gãsi.”

Inima EI tresãri la vorbele lui Paul Eluard şi vãzu dintr-o datã cã DA, existã întotdeauna o ieşire…

Morala  

Nici un cuvânt nu va putea înlocui vreodatã mesajul tãcut al trandafirilor de catifea. Buchetele de flori iti ofera un mod unic de a-ti declara dragostea. Si nici macar nu trebuie sa alergi prea mult, exista acum chiar si florarie online unde oameni plini de imaginatie isi pun talentul in slujba sentimentelor tale. Pentru ca este un adevarat talent sa gasesti acea combinatie romantica ce va sustine declaratia ta de dragoste. 
Aviz bãrbaţilor de pretutindeni!