Cine doreste disparitia fitoterapiei…

Nu ma satur sa citesc carti despre diverse presupuse/reale conspiratii, am o foame de senzational care nu mi s-a ostoit nicicand, iar in ultimul timp cu atat mai putin cu cat piata s-a umplut de o gramada de publicatii ale unor autori, ziaristi, jurnalisti de investigatie, cercetatori din toata lumea care scriu despre cele mai presante, tenebroase sau fantastice teorii.

« Dupa 2000 de ani, vin unii din Consiliul Uniunii Europene si ne spun ca plantele medicinale sunt periculoase si ca ar trebui indelung cercetate ca nu cumva sa aiba efecte adverse. Cine sunt acestia ? »

Acest citat usor sarcastic ii apartine scriitorului Ioan Vladuca si se afla pe coperta unei carti in format mic numita « Organismele modificate genetic si distrugerea fitoterapiei romanesti ».

Ce il supara pe dl.Ioan Vladuca ? O discutie purtata acum ceva timp pe canalele mass-media dar uitata, (intre timp au aparut alte stiri senzationale ce au acaparat ecranele si paginile cotidianelor), si anume faptul ca o Directiva a Parlamentului European vrea sa « ingroape » plantele medicinale pe care le folosim de 2000 de ani intr-o asteptare de 15 ani pentru a fi chipurile testate pe teritoriul Uniunii Europene ! Cica nu exista o literatura stiintifica suficienta care sa demonstreze efectele si utilizarea consacrata in scopuri medicinale, iar traditia indelungata nu justifica derogarea de la testele fizico-chimice si microbiologice necesare.

Argumentul lui Ioan Vladuca este acela ca unele vaccinuri sau alte medicamente, unele cu efecte adeverse recunoscute, au intrat pe piata in forta si au facut mii de victime si nimeni nu s-a plans ca nu au fost testate timp de 15 ani. Exemplele sunt numeroase incepand cu banalul Paracetamol pe care il inghitim cu totii « la bine si la rau »...banal, banal dar cauzeaza de fapt slabirea sistemului imunitar, tulburari de coagulare a sangelui, disfunctii renale, icter, hipoglicemie si altele. (Eu personal cand am avut dureri dentare, nici nu puteam sa gandesc fara Paracetamol sinus, cred ca am exagerat atunci cu dozele dar la cate hibe am, nici nu se mai cunoaste una in plus data de medicamente !)

Indignarea lui Ioan Vladuca este perfect justificata dar, cunoscand cum se invart rotitele in lumea asta mare, as zice ca e ca strigatul celui care pica in prapastie...pe masura ce cade il auzi din ce in ce mai slab, apoi inceteaza brusc. Atata vreme cat suntem sub papucul colosilor farmaceutici de nivel mondial care ruleaza sume imense pentru scoaterea pe piata a unor medicamente de sinteza ce le vor aduce si mai multi bani, de ce sa fim lasati sa ne tratam cu menta si galbenele, adica ieftin si natural. Interesul este sa scoti cat mai multi bani din buzunarul unor oameni cat mai bolnavi si mai dependenti de chimicale. Au efecte secundare ? Ma faceti sa rad. Exista alte medicamente care trateaza efectele secundare...Mor oameni din cauza lor ? Si ce ! Suntem destui, ne apropiem de 7 miliarde, ce conteaza un milion in minus ?

Pacatul major al plantelor medicinale este acela ca n-au putut inca sa fie monopolizate. Exista monopol asupra hranei, asupra combustibililor, asupra medicamentelor. Deoarece exista si plante alimentare terapeutice-grau, porumb, floarea soarelui, morcovi, patrunjel- s-a apelat la modificarea lor genetica si la impregnarea cu pesticide astfel incat sa nu le putem folosi fara sa ne afecteze. Au ramas plantele medicinale dar cred ca, in curand, se va gasi o cale astfel incat sa nu mai avem acces nici la ele. Sper ca Ioan Vladuca sa nu aiba dreptate, dar un pic de paranoia nu strica niciodata.

Revista Unica pe martie

Ieri am reusit sa cumpar revista Unica pentru luna martie…imi propusesem acest lucru din cauza cadoului, o lotiune micelara de la Ivatherm si cum avusesem o experienta pozitiva cu acest tip de produs, m-am gandit ca la pretul de 14,99 lei cat este revista fac o afacere destul de buna (produsul full-size are 250 ml si costa cam 42 de lei). Lotiunea micelara este o inventie minunata pentru orice tip de ten, eu o folosesc pentru stergerea urmelor de praf, machiaj, in zona sensibila a ochilor. Cea de la Ivatherm miroase suav si hidrateaza excelent, nici nu mai e nevoie sa dau cu crema dupa aceea iar efectul tine ore intregi. Pentru tenul meu mixt sensibil este o adevarata binefacere, motiv pentru care am fost extrem de interesata sa prind revista Unica de luna aceasta.
Nu m-am inselat, recipientul lotiunii cadou este de 100 ml, plus ca in interiorul revistei am mai gasit si vreo doua mostre de la Vichy si Nivea (cea de la Nivea era tripla), dar si mini-cataloage de la Bonprix, Oriflame si Deichman. As zice ca pachetul Unica de luna aceasta a fost o surpriza draguta pentru cititoare.

De fapt Unica si Avantaje sunt cele doua reviste pe care mi le cumpar din cand in cand datorita cadourilor interesante. As face o remarca si anume faptul ca pe luna martie, cel putin in Ploiesti, din cine stie ce motive, desi a avut cadou mai multe tipuri de produse de ingrijire (pentru par, roll-on Fa sau crema de picioare), revista Femeia a cam ramas nevanduta (nebanuite sunt caile comertului!). De fapt nici Unica n-a disparut chiar instantaneu de la chioscuri, dupa 3 zile de la aparitie inca o vad peste tot ceea ce spune multe despre ceea ce ii preocupa de fapt pe oameni in acest moment. Totusi pentru revistuta aceea cu retete la care se dau farfurii, cesti, cani cu Tom&Jerry a fost o adevarata batalie...obiectele sunt din portelan si chiar le plac copiilor, desi n-as da pe mana unui copil vesela casanta.

Revenind la Unica, am citit pe undeva ca pretul de 14,99 este mare iar lotiunea nu e full-size...nu sunt de acord, uitam mereu ca si revistele au un pret, costa 6-7-8 lei, bonusul este produsul cosmetic si nu revista.

De ce cumpar eu din cand in cand cate o revista glossy ?

Pentru cadouri, asta e clar !

Pentru concursurile din paginile ei care sunt diferite de cele din versiunea on line...

Pentru ca simt nevoia sa-mi clatesc ochii cu lucruri colorate, stralucitoare si la moda, sa citesc sfaturi pentru femei, povesti de viata optimiste si recomandari de shopping...chiar daca nu voi ajunge niciodata sa imi cumpar acele lucruri.

Cu alte cuvinte incerc sa evadez din cotidian si pentru o jumatate de ora chiar reusesc !

ALVERDE Anti-aging make-up

Eu nu sunt “consumatoare” de fond de ten…de mai multi ani. Am o piele rebela, extrem de sensibila, care reactioneaza in cele mai variate moduri posibile, fac alergie si ma irit sau ma umplu de cosuri sau e alba si curata dar uscata ca iasca. Nici nu mai stiu cum s-o dau si ce sa cumpar ca sa vad si eu luminita de la capatul tunelului.

Cu fondul de ten m-am certat din cauza senzatiei pe care mi-o dadea...parca ma apasa pe obraji, parca ma sufoca si dupa vreo ora simteam nevoia imperioasa sa il sterg si sa imi spal fata. Si ce-as mai fi dorit uneori sa-mi ascund imperfectiunile « de sezon » cu ceva mai acatarii !

De ceva timp m-am multumit sa fac un compromis si mi-am cumparat numai batoane corectoare, cu aplicare locala. Am vreo doua nuante si le combin ca sa maschez diversele neplaceri cutanate. Va dati seama ca am ceva bataie de cap ca sa obtin o nuanta cat mai apropiata de cea a pielii altminteri arat ca un dalmatian, cu pete pe fata, in culori diferite. Din nefericire nici aceasta solutie nu pare sa mai fie viabila deoarece, pe masura ce am avansat in varsta, au aparut si petele pigmentare, mai ales sub ochi, pe pometi. Am constatat cu mare jale ca batoanele mele corectoare trebuie sa corecteze suprafete din ce in ce mai mari si pur si simplu nu sunt create pentru acest scop. Priveam cu o imensa oroare cum ma indrept spre problema initiala. Aveam nevoie de fond de ten !

Am mai incercat eu cate ceva, gaseam mostre pe la diverse reviste, dar senzatia neplacuta de dupa aplicarea fondului de ten persista in continuare.

Intr-o zi m-a vizitat o prietena si, ca orice prietena dragalasa, mi-a adus cadou cateva chestii de fete printre care si un fond de ten. Tin minte ca m-am gandit pe moment sa i-l dau inapoi si sa-i spun ca la mine n-are nici o sansa sa fie folosit si ar fi pacat de el, dar mi-a fost jena pentru ca prietena mi-l alesese cu dragoste si il adusese tocmai din Bucuresti, asa ca am renuntat si l-am pastrat. Era un fond de ten marca ALVERDE, nuanta 010 Beige, comercializat in magazinele « dm ». 

Prima oara l-am folosit pentru ca ramasesem fara batonul corector si m-a surprins placut nuanta. Desi se numeste 010 Beige, nu e chiar bej ci mai deschisa, mai degraba un fairy, adica exact ce caut eu de obicei. Apoi am fost multumita de puterea de acoperire. Va dati seama ca nu mi l-am intins din prima pe toata fata, m-am rezumat tot la portiunile cu probleme. Era suficient de cremos, dar in acelasi timp pigmentat, astfel incat sa dea o tenta decenta tenului meu exact acolo unde aveam nevoie. 

 La un moment dat a trebuit sa ma duc la o sindrofie iar pielea mea era in plina revolutie, ma uitam in oglinda si simteam nevoia sa-mi trag o punga pe cap. Si atunci a fost momentul decisiv. Ca in fotbal la loviturile de la 11 m. Am pus mana pe fondul meu de ten (am ezitat o clipa ca in filmele clasice cand actorul principal se uita lung in oglinda si are o revelatie) si am inceput sa ma tencuiesc sistematic. Daca vreti sa stiti am rezistat eroic o noapte intreaga fara sa simt ca am ceva pe fata. Dupa aceasta experienta nu mi s-a intamplat nimic, pielea mea nu a reactionat in nici un fel, totul a fost ok.

In prezent utilizez acest fond de ten ca si corector, dar acopar portiuni mai mari sub ochi unde apar petele pigmentare. Tubul are 30 ml si nu da semne de epuizare desi pompita face dop de crema intarita chiar dupa o zi de neutilizare iar eu tot arunc din ea.

Mult mai tarziu m-am dumirit si eu, citind pe net, ca gama ALVERDE cuprinde in mare parte produse naturale, chiar vegane. S-ar putea de aici sa vina si gradul mai mare de toleranta pe care l-a avut pielea mea la acest produs.

Dar, ca de obicei, modul cum reactionez eu la anumite produse este personal si « netransmisibil ». Nu zic ca ALVERDE face minuni sau ca ma pricep eu foarte tare sa judec un fond de ten, dar faptul ca, in sfarsit am gasit ceva suportabil, a insemnat enorm pentru mine.

Talentul n-are varsta!

Citeam deunazi intr-o fituica de ziar, nu mai stiu care, ca, in urma unui savant sondaj realizat printre femeile ajunse la minunata varsta de 50 de ani, de la noi din tara, s-a tras concluzia ca romancele din aceasta categorie sunt dezamagite de viata, lipsite de perspectiva, deprimate si coplesite de probleme. Asta evident in comparatie cu femeile din alte tari care zburda ca niste caprioare si se gandesc numai la sex ! Sa fie la ele acolo ! Ceea ce citesc sau vad prin mass-media noastra nu ma mai mira de mult, este asa o foame de stiri si senzational incat orice poate fi asternut pe hartie.

Solutii de criza

Reader’s Digest este o alta afacere care mi-a mancat banii, dar fara sa imi para rau vreodata deoarece au fost cel mai bine investiti bani…in carti. Mie imi place sa cred ca cel care detine informatia detine si puterea, parca si serviciile secrete au lozinca asta, dar eu ma refer la o putere intelectuala. Cu cat stim mai multe despre lumea in care traim, cu atat suntem mai nefericiti deci, de ce dau eu banii pe carti de fapt ?...Glumesc, niciodata sa nu va para rau ca v-ati cumparat o carte !

Masca de par Boots Botanics sau experienta Sensiblu, iuhu!

Cel putin o data pe saptamana vizitez una din cele “n” farmacii Sensiblu din oras… Asta e una dintre caracteristicile orasului meu, pe langa poluare s-a umplut si de farmacii, dar Sensiblu a acaparat serios piata si tot “pi sentru” cum zice moldoveanul. Daca iesi in weekend in centru, la plimbare, este imposibil sa ratezi Sensiblu-urile, pica pe tine realmente (sunt 5)! Mie imi place genul de comert practicat de aceasta firma. Intri sa-ti iei vreo doua paracetamoale dar, pana sa ajungi la casa, ai ocazia sa defilezi printre rafturi pline de tot felul de produse de ingrijire, cosmetice si dermocosmetice, suplimente, diverse chestii pentru bebei…este imposibil sa nu te opresti sa casti gura la ceva, pana la urma exista sanse mari sa arunci banii si pe alte prostioare care nu-ti trebuie chiar in momentul acela dar sunt la oferta…la naiba cu paracetamolul, te faci bine numai mirosind aerul din Sensiblu, deci firma e si terapeutica, nu numai ca te lasa lefter. La urma urmei nu-ti baga nimeni mana in buzunar! Avantajul faptului ca achizitionezi din Sensiblu apare atunci cand iti faci card si aduni puncte de loialitate. Aduni si iar aduni si, la un moment dat, cand crezi ca e momentul, pac! le transformi in bani. Eu am card de vreo 7 ani, acum am card GOLD adica sunt un superclient. Ca sa ajung la GOLD am cheltuit bani din greu, numai cat lapte praf am cumparat eu din Sensiblu, ar trebui sa-mi astearna covorul rosu cand intru acolo. Cand sunt la casa si ma intreaba farmacista daca am card si scot cardul GOLD din portofel simt cum se umfla pipota in mine, iar aia din spatele meu, de la coada, par niste amarati ca ei nici n-au trecut de SILVER…

Deci, cum voiam sa spun de la inceput dar m-am luat cu vorba, am intrat in Sensiblu sa casc gura la ofertele de martie ca le vazusem pe net. In doua secunde s-a infiintat langa mine domnisoara beauty-adviser sau cum s-o numi persoana care iti da informatii despre produse si iti spune ce fel ti s-ar potrivi, desi eu stiu mai bine chestia asta dar ei nu pricep si pace. Si, cum eram in dreptul standului Boots, domnisoara imi spune ca au o promotie 2+1 gratis, adica iei 3 si cel mai ieftin e gratis, apoi ma intreaba cam ce vreau. Deschid gura sa-i spun ca as vrea niste bani daca au la oferta, dar nu stiu cum, se intampla ceva paranormal, si ma aud spunand ca as dori o masca de par…BIIIG, BIG MISTAKE! Pentru ca domnisoara intinde mana si ia de pe raft o cutie pantecoasa pe care incepe sa mi-o laude. Era bineinteles marca Boots, gama Botanics (3 Minute Deep Conditioning Hair Mask), iar domnisoara ma asigura ca asa o cauta toata lumea incat e un miracol ca eu o vad in fata ochilor, dat fiind ca a trebuit sa o comande special la cererea mai multor telespectatoare. Argumentul suprem a fost ca, daca nu-mi place, pot sa ma intorc sa-i bat obrazul, ceea ce m-a consolat terbil, mai ales ca trebuia sa scot vreo 45 de lei la inaintare. Vreti sa stiti rezultatul? Am cumparat-o…ca avea 450 ml si era ditamai cutia la pretul asta. Cu inima cat puricele, la primul spalat pe cap am folosit-o, zicandu-mi ca ar fi mare minune daca ar fi deosebita de altele pe care le-am incercat.

Am avut o surpriza placuta. Miroase discret dar superb a flori si nu mi-a intins si flescait parul ceea ce este cel mai tare atuu…pentru mine…pentru ca am parul ondulat si nu tin sa-l vad lipit de cap si drept, damblaua mea! Ingredientele sunt asa-si-asa…s-au strecurat si extracte de plante pe-acolo (proteine de orez, ulei de samburi de struguri) iar neamul parabenilor e pe la coada listei, deci in concentratii mai mici.

Alte avantaje:

- fabricata fix in UK, nu prin unele tari exotice cum se practica;

- raport bun cantitate/pret/calitate;

- dupa aplicare se mentine pe par doar 3 minute ceea ce e rezonabil fata de alte produse similare;

- miroase minunat, faci si putina aromaterapie;

- nu modifica aspectul parului (nu il indreapta daca e ondulat dar ii da un luciu sanatos);

- parul ramane hidratat, placut la atingere si usor de coafat, nu iti aluneca printre degete si are volum;

- e suficienta o cantitate mica pentru o aplicare.

Ceva dezavantaje?

-ambalaj cu eticheta destul de anosta si decolorata, nu iti atrage privirile, eu singura n-as fi observat-o;

-in interior lipseste folia protectoare deci nu-ti dai seama daca a fost desigilata sau nu, plus ca daca o transporti aruncata prin geanta te poti trezi cu produsul in capac;

- produsul in sine e mai mult decat cremos, e mai degraba untos, trebuie sa insisti ca sa il intinzi uniform pe par;

- dupa uscarea parului mirosul, si asa discret, se pierde.

SFAT : Daca aveti scalpul gras, aplicati masca fara sa atingeti si sa masati pielea capului sau doar pe varfurile parului.

In concluzie, in mod sigur nu ma voi intoarce sa-i bat obrazul domnisoarei de la Sensiblu pentru ca mi-a dat un sfat bun…dar ma voi intoarce pentru ca imi place atmosfera civilizata din farmacie si prefer sa-mi las banii aici decat prin magazine indoielnice.

O sclipire de mandrie

In weekendul acesta am intrat in Carrefour sa-mi cumpar painea favorita…ca sa constat cu mare dezamagire ca iar a disparut de pe rafturi! Cu ocazia asta am  filozofat putin despre doua produse preferate care, teribila coincidenta, sunt fabricate in judetul meu de bastina, Prahova, motiv pentru care m-a incercat un fior de mandrie cetateneasca imposibil de controlat. Dat fiind faptul ca, atunci cand am astfel de sentimente, am si o logoree in scris pe masura, am sa va spun si voua ce anume imi place atat de tare…

Painea despre care va vorbeam si care a devenit favorita mea este Savoria, o minunatie aparuta pe piata de prin 2011 si foarte scumpa la vedere. Desi i s-a facut destula reclama la momentul lansarii, eu nu am vazut-o mult timp prin magazinele din Ploiesti. Brandul Savoria apartine companiei Smart Food Solutions care a deschis o fabrica in localitatea Floresti. Sub numele Savoria sunt produse 8 sortimente de paine, folosindu-se faina bio din Germania, fara E-uri si conservanti artificiali.: Savoria Toast Fin, Savoria Toast Kornfit, Savoria Panzucca, Savoria Toast cu Germeni de Grau, Savoria Toast cu Secara, Savoria Toast Integral, Savoria Toast du Midi si Savoria Toast Bio 4 Corn. Painea Savoria se duce in mare parte si spre export si chiar arata ca un produs de export ca si prezentare si calitate: este frumos ambalata, are garantie 20 de zile, este feliata perfect, nu e sfaramicioasa cand incerci sa o faci sandwich, are ingrediente deosebite- lapte, oua, miere, miroase minunat…ce sa mai, nu are ce sa nu-ti placa! Eu nu i-am gasit cusur…decat faptul ca n-am vazut si incercat toate sortimentele. Dr. Mencinicopschi a numit-o painea care nu ingrasa, a laudat-o foarte tare dar a spus ca se adreseaza indivizilor cu venituri peste medie. Eu n-am nici pe departe venituri peste medie dar o cumpar, desi costa 5 lei, deoarece in familie mancam paine putina. Savoria are 500 gr. si noua ne ajunge 2 zile de unde se vede si cat de nutritiva si satioasa este.

Urmatorul produs din lista mea este apa minerala Keia extrasa si imbuteliata de firma Nicoltana…Apa Keia provine din Izvorul Zaganului, o sursa situata pe Valea Berii, in apropierea statiunii Cheia din nordul judetului Prahova. Eticheta sticlei este marcata cu silueta unei pasari mari ce se vrea a fi chiar un zagan, pasare hoitar disparuta de ceva timp din zona montana. S-ar parea ca este cea mai pura si buna apa din tara si una dintre cele mai bune din lume, motiv pentru care jumatate din productie se duce la export, asa ca nici pe asta nu o vezi prea des prin magazine. Este slab mineralizată, avand circa 0,3 g/l constituenti chimici, cu mult sub limita maxima admisa de legislaţia europeană; este una dintre puţinele ape din lume aproape lipsite de clor şi potasiu, fapt care o recomandă pentru sugari şi bătrîni; conţinutul de sodiu este sub 0,002 g/l, cu mult mai mic decît în orice apă minerală naturală de notorietate internaţională; nu conţine nici un fel de nitriţi, nitraţi sau amoniu; substanţele toxice au valoare zero; proba de radioactivitate este cu mult sub limita admisă; apa este pură, are aspect cristalin, este lipsită de orice substanţe microbiologice şi orice miros şi are un gust plăcut. Este prima marca de apa la care exista produs dedicat exclusiv copiilor – Keia baby, pe care am gasit sa o cumpar o singura data.

Ei, dupa ce am asternut cuvintele frumoase de mai sus, mi-a fost imposibil sa nu imi amintesc ca pe meleagurile acestea s-a « inventat » petrolul, cat prestigiu ne-a adus si cata poluare am inghitit de nici nu mai facem deosebirea cand miroase a aer curat si cand a benzina ! Deocamdata nu stiu daca sa dau o bila alba sau una neagra acestui lucru...Am ajuns la concluzia ca nu rafinariile din jur sunt de vina ci noi, cetatenii, pentru ca in atatia ani de industrie petrochimica n-am reusit sa suferim mutatii ca sa putem respira toate neamurile de gaze din atmosfera. Daca vedeti pe alocuri cuvintele dublate sa stiti ca mi-a mai crescut un deget !   

Un vechi prieten-Avon

Sunt client Avon de foarte mult timp, de prea mult timp as zice, cam de 12 ani (compania e in tara noastra de 14 ani). Le cunosc atat de bine produsele incat « bat » orice reprezentant, stiu ce a iesit si ce a intrat in catalog de-a lungul timpului...chestia cu iesitul e relativa, ei anunta ca e ultima strigare la un produs si ca trebuie musai cumparat daca tii sa il ai, apoi cred ca schimba putin reteta, pun alt parfum, alt ambalaj si il lanseaza cu surle si trambite ca pe o noua gaselnita. Bineinteles ca « strategii » Avon sunt buni cunoscatori ai psihologiei maselor si ca masele in cauza (adica hoardele de femei avide de shopping) se vor repezi sa incerce produsele asa-zis noi.

Dupa ce s-au implementat si restul firmelor cu sistem de vanzari directe, cum sunt Oriflame, Amway sau Life Care, a fost o intreaga nebunie, competitia a explodat, fiecare a incercat sa vina cu produse din ce in ce mai inovatoare, unele cam stupide ca nu prea intelegi la ce folosesc de fapt, dar altele chiar utile in viata de zi cu zi. Cea mai acerba concurenta e cu Oriflame, scot aia ruj cu 3 straturi, scot si astia ruj cu 3 straturi si complex de vitamine, inventeaza Avon crema de razuit fata, face si Oriflame gelul care iti ia primul strat si tot asa...Dar ceva tot n-a reusit Avon inca sa fabrice...SAPUNUL solid dom’le !!! Oriflame a scos sapun solid, o minunatie de arome si chimicale de toate neamurile, dar cred ca Avon n-a facut inca rost de cazan sa-l fiarba !

As zice ca aceasta batalie intre cele doua companii este benefica pentru cumparatori...stau linistita pe scaun la servici, iar doamnele reprezentante de la cele « n » companii ce au acaparat institutia noastra ma ingroapa in cataloage. Bineinteles ca doamnele in cauza sunt fete istete, asa ca reprezinta mai multe firme odata, afacerile sunt afaceri, n-are sens sa fii loial unui singur angajator, trebuie sa traiasca si ele nu ?

Dupa ce am facut aceasta introducere, am sa va spun ca nu am fost niciodata reprezentant de vanzari, asa ca am o oarecare obiectivitate asupra produselor pe care le cumpar. De aceea am sa va prezint niste chestii cumparate in timp de la Avon si care mi-au rezolvat cu adevarat niste probleme.

 

Primul este un produs pentru tratarea scalpului cu probleme din gama Advance Techniques Professional Hair Care : Oxygenating All in One Scalp Treatement (mania numelor interminabile este o alta caracteristica a companiei). De ce am cumparat produsul ? Pentru ca am scalpul gras iar in zona fruntii, pe linia unde incepe parul, tind sa fac dermatita seboreica, matreata, adica ceva extrem de neplacut si care nu trece asa repede. Produsul de mai sus este ambalat la tub de 150 ml cu pompita ca la spuma de ras si are acelasi aspect spumos cand il fasai. Contine alcool denaturat, zinc, extract de Acacia si alte plante, mentol si alte ingrediente, lista e lunga. Dupa ce te speli pe cap si iti stergi parul, dar fara sa il usuci, agiti tubul si aplici spuma in zonele cu probleme, masand usor pielea. Va rog sa ma credeti ca este cel mai eficient produs de acest tip pe care l-am folosit vreodata. La mine a avut rezultate fulgeratoare si pe termen lung. L-am folosit de 2 ori pe saptamana cand ma spalam la cap si, dupa primul tub, matreata nu s-a mai format ! Acum am un tub inceput de vreo jumatate de an dar il folosesc rar si doar preventiv. Nota 10 pentru efecte, de ingrediente ce sa zic, va dati seama ca numai naturale nu sunt ca de-aia cred ca si au efectele astea spectaculoase.

Al doilea tip de produse sunt cremele si gelurile scrub din gama Foot Works. Despre crema am mai scris, acum am un gel care se numeste Sugar Lime Mojito Exfoliating Scrub (suna pompos si miroase frumos a lamaie verde). E ambalat la tub de 75 ml, contine glicerina, ulei de castor, carbomer, extract de plante si alte ingrediente, dar nu prea multe. Deoarece calcaiele mi se usuca destul de tare, iar frecatul doar cu piatra ponce si sapun nu mai era suficient, am incercat acest tip de produse care exfoliaza  talpile si pielea picioarelor, le parfumeaza si le hidrateaza in acelasi timp. Rezultatul a fost ca am descoperit ceva fara de care nu mai pot trai (asa zic toate femeile, dar la o adica te poti lipsi de multe, chestie de vointa).

Al treilea tip de produs, si cu asta inchei, a fost din gama Nail Experts si se numeste Advanced Mira-Cuticle Vanishing Complex. Motivul achizitionarii a fost asemanator ca in cazul calcaielor, din cauza detergentilor si a varstei cuticulele mi se usuca si se intaresc, formand colti durerosi. Dupa cum spune si numele, produsul are ca efect disparitia cuticulelor. Acum sa nu va inchipuiti ca dati cu chestia asta si nu mai trebuie sa va faceti manichiura, nici chiar asa ! E vorba de o cremuta la tub de 15 ml pe care, dupa ce ti-ai taiat pielitele de la unghii, o intinzi la baza unghiei (cate o picatura) si o masezi de jur-imprejur pana intra in piele. Daca faci chestia asta de 2 ori pe zi cuticulele nu mai cresc asa mari. Eu am aplicat tratamentul asta mult mai rar, cand mi-am adus aminte si, deoarece contine vitamine, n-am mai avut probleme cu pielitele intarite care se exfoliau si ma dureau.

Concluzia ? Gaina batrana face ciorba buna...din cand in cand ! Asta e motivul pentru care nu am renuntat niciodata la Avon.

Sa vina fast-food-ul!

Orice ati zice, fast-foodul este o poveste de succes…controversat, hulit, denigrat, reabilitat, cauza a obezitatii, a disparitiei meselor in familie, a bolilor de stomac, a dependentelor alimentare, este vorbit numai de rau si totusi ramane o poveste de succes.

Un profesor de la Universitatea din Pennsylvania, Elisabeth Rozin, a analizat istoria celui mai cunoscut produs fast-food din toate timpurile – hamburgerul- si a incercat sa gaseasca acele explicatii ce tin de natura umana. De ce infulecam literalmente hamburgerii cu atata pofta ? (Na, ca imi lasa gura apa deja, este incredibil !!!). Iata ce spune doamna de mai sus :

Make stuff…be happy!

Mi-am adus aminte ca pana acum putin timp, cand inca nu mi se terminase rabdarea si desenele animate nu-mi spalasera creierul de tot, eram o impatimita a lucrului facut in casa. Inca pastrez in pungi si pungulite cele mai variate materiale, resturi textile, piele, margele si nasturi-fantezie, macrameuri in toate culorile, panglici si snururi stralucitoare si alte minunatii...asteapta saracele cumintele sa-mi fac timp pentru vechile patimi.

Dar, chiar in timp ce ma gandeam serios la ce obiecte facute de mine au mai supravietuit tavalugului vietii, ca sa ma exprim mai nostalgic, mi-am dat seama ca mai exista cineva in familie cu apucaturi artistice...nu ca vrea el ci pentru ca i se da tema la gradinita. Ei bine, baietelul meu ma incanta de vreo doi ani incoace cu cele mai dragute martisoare si felicitari facute pentru mine. Le-am pastrat nu numai pentru ca sunt cele mai dulci amintiri, ci si pentru ca sunt cu adevarat reusite, desi e doar hartie colorata si lipici...de fiecare data cand le-am primit nu m-am putut abtine sa nu remarc faptul ca hartia are valente nebanuite daca stii sa o folosesti, plus ca e reciclabila. Un martisor obisnuit il pui intr-o cutie si uiti de el sau il dai anul urmator mai departe. E o risipa fantastica de materiale si munca, implica bani si alergatura.

Iata martisoarele mele de inima, facute de cel mai sincer admirator al meu :

 Dupa ce am trecut de faza sentimentala, am putut sa imi adun gandurile si sa fotografiez urmatoarele obiecte, de data asta facute cu manusitele mele :

 Dupa cum se vede sunt 3 coliere din piele...as zice ca stilul este lejer hippiot, intotdeauna mi-a placut perioada aceea. Materialele folosite sunt pielea…pielea…si iar pielea, de mai multe culori, decupata dupa ce am desenat pe ea modelul cu pix si lipita pur si simplu cu ceva mai teapan, plus ceva margele de lemn si ceramica. Ciucurele bej este din piele de camila si a atarnat candva la o poseta de-a mamei mele, adusa taman din indepartatul Egipt de un unchi globetrotter. In peisaj s-au strecurat si o cochilie de melc si un pinten de...cocos !!! Pintenul are o poveste interesanta, il am de foooarte multi ani, de la bunici, de la tara, si a apartinut unui cocos extrem de batran. Inevitabil pasarea a sfarsit intr-o ciorba delicioasa dar am tinut sa pastrez pintenii...daca nu stii ce reprezinta, ai putea crede ca este coltul unui animal fioros. L-am gaurit cu un ac inrosit in foc, iar pentru efecte speciale l-am dat cu un strat de oja alba sidefata. Pielea am gaurit-o cu o preducea de cizmarie, iar bucatile sunt imbinate cu zale aurii de la bijuterii mai vechi…de fapt am mania de a descompune obiectele vechi si de a refolosi ceea ce se mai poate.

 O alta categorie de obiecte facute de mine sunt cusaturile...mai altfel. Adica facute in forme mai deosebite si combinand materiale diverse. 

 Mileul din fotografie este cusut pe sac, in forma rombica decupata in mijloc unde am montat un macrame. Cusaturile pe sac, gen goblen cu punctul mare, le-am invatat de la bunica. Folosesc fire de lana si PNA iar bucata de sac trebuie aleasa intr-un anumit fel, nu merge orice fel de sac. Rezulta o cusatura destul de rigida pe care eu o dublez pe spate cu alt material ca sa nu se vada urat lucratura. Bucata de macrame din mijloc este lucrata evident la croseta. Interesant este faptul ca bucata de sac a fost la origine un patrat dar, din cauza cusaturii inclinate si a firelor groase, s-a deformat si am obtinut un mileu rombic mult mai haios. De obicei sta pe o masuta dar, cand am musafiri, il mut in mijlocul mesei festive si asez un aranjament micut de flori pe el pentru efect...

In momentul de fata am prin cutia de cusut un goblen pe etamina, inceput de nu mai stiu cand ! Bietul de el se naste in chinuri, avand in vedere de cate ori m-am oprit si l-am lasat balta. Cand il voi termina, voi face un chef cu sampanie. S-au dus vremurile cand lucram la cate doua-trei proiecte o data, m-am lenevit, dar tare as vrea sa-mi revina entuziasmul de altadata...

Effaclar, un duo imbatabil

Laboratoarele La Roche-Posay nu au nevoie de prea multa prezentare...produc dermocosmetice de top, adica din acelea care chiar isi fac efectul.

Eu am facut cunostinta cu produsele lor datorita baietelului meu care are o pielicica alba si sensibila si, pe la un an, a facut o dermatita de toata frumusetea. Atunci am descoperit si noi un alt tip de produse de ingrijire pentru copii, cele din farmacii nu balariile din supermarketuri. Cand mi-am vazut copilul cu niste plagi rosii de toata frumusetea pe gat, puteai sa-mi ceri milioane pe o crema ca as fi scos banii fara sa clipesc, asa de disperata am fost.

Codul bunelor maniere pentru mail

V-ati fi inchipuit ca exista o carte de bune maniere pentru corespondenta pe mail? Ei bine, exista !,
« E-mailul, codul bunelor maniere », si a fost scrisa de Shirley Taylor (cartea a aparut cu Saptamana Financiara).

Ceea ce imi inchipuiam, si anume faptul ca in comunicarea prin posta electronica trebuie sa existe niste reguli care sa dea bine on-line, am citit acum scris negru pe alb. Iata ce spune autoarea : «  Asa cum strangerea de mana si contactul vizual spun ceva despre tine cand faci cunostinta cu cineva, la fel si abordarea folosita in e-mailuri lasa o anumita impresie...ceea ce scrii si mai ales felul in care o faci influenteaza modul in care te percep ceilalti. » Vi se pare exagerat ? Mie, deloc...

Terapia cu ulei

Este una dintre cele mai simple metode pe care o cunosc, de a scapa de toxinele din zona cavitatii bucale, nas, gat, urechea interna, ganglioni, ma rog, ati inteles ideea. Unii sustin ca ar avea efect la nivelul intregului organism, marturie stand faptul ca, in unele parti ale lumii, este practicata de sute de ani.Ca sa intelegeti insa adevarata importanta a acestui procedeu am sa va relatez ceea ce ne-a spus un profesor in facultate si anume faptul ca, saliva unui om, la primele ore ale diminetii, cand de-abia s-a dat jos din pat si n-a apucat sa se spele pe dinti, este atat de toxica incat poate rivaliza cu cea a unor animale veninoase.

Feng Shui sau Marea Epurare…

Intr-una din zilele acestea am inceput sa imi fac planuri pentru curatenia de Paste…sau Marea Epurare cum “duios” alint eu aceasta corvoada anuala. Sezonul 2 pentru ca exista si Marea Epurare de Craciun, alta ocazie minunata sa ma debarasez de tot ce nu imi mai este de vreun folos !

Cum spuneam, am facut privirea roata ca un vultur si am inceput sa apreciez volumul de munca si de lucruri inutile stranse in intervalul Craciun-Paste. In astfel de momente ma cuprinde un fel de elan, cu cat sunt mai multe de aruncat, cu atat simt o satisfactie mai mare, diabolica ar zice unii, psihopata m-ar numi altii...sotul meu ma alinta « reciclatoarea » datorita acestei apucaturi bolnavicioase.

Castigator Concurs pentru 8 Martie

UPDATE: Deoarece castigatorul Premiului 2 nu mi-a raspuns in nici un fel deci consider ca nu mai vrea premiul, ceea ce nu este nici o suparare, fiecare cu hachitele lui, am folosit din nou random la aceeasi lista deja randomizata si am obtinut un nou castigator: nr.6-Hellen

Din seria ce mai circula pe mail-purificarea apei

De data asta mi-a venit un mail cu autor, asa ca il trec exact cum circula ca sa nu incalc cine stie ce drepturi...

Mod de preparare (purificare) a apei pentru consum

Purificarea apei prin congelare parţială
de
Anda Postolache

Cea mai mare parte a populaţiei nu bea apă de la robinet deoarece se teme de microbi, o temere justificată. Dar ce aţi spune dacă aţi afla că apa de la robinet poate fi purificată printr-o metodă foarte simplă? Este ceva facil  şi nu presupune nicio cheltuială! Iată despre ce este vorba.

Se umplu cu apă două sticle de plastic de un litru şi jumătate şi se ţin la temperatura camerei timp de 24 de ore, pentru a se decanta impurităţile şi pentru a se elimina clorul (le ţineţi fără dop). După aceea le aşezaţi cu dopul bine închis în congelator pentru două-trei ore, până când veţi constata că pe pereţii sticlei s-a depus un strat de circa trei milimetri de gheaţă.
Scoateţi sticlele, spargeţi gheaţa prin apăsarea fermă pe pereţii plasticului, apoi strecuraţi apa prin tifon într-un vas curat. Apa rezultată este purificată, numai bună de băut, iar cea îngheţată este apă grea sau deuterizată!
Explicaţia purificării apei în acest fel este simplă: apa ce îngheaţă este cea care conţine deuteriu, deoarece are punctul de îngheţare mai ridicat decât apa curată, la +3ºC. Biologii au arătat că reducerea conţinutului de deuteriu poate influenţa metabolismul şi regimul de funcţionare a celulei vii, ajungându-se la stoparea dezvoltării şi chiar la dispariţia celulei tumorale!

Dacă doriţi să scăpaţi şi de alte substanţe nocive din apă, cum ar fi fenolii, azotaţii şi pesticidele, este bine ca apa obţinută în faza anterioară să o puneţi din nou la congelator. După ce o lăsaţi patru-cinci ore, aruncaţi de data aceasta apa neîngheţată şi păstraţi gheaţa la temperatura camerei. Când s-a topit, aţi obţinut apa suprauşoară sau pură. Impurităţile coboară punctul de îngheţare la -3ºC, deci au rămas neîngheţate. Aceasta este explicaţia.

Apa astfel epurată are efecte curative: fluidifică sângele şi limfa, stimulează metabolismul, este antioxidantă şi uşor diuretică, fiind indicată în boli cardiovasculare, renale şi cancer.

UN EXPERIMENT INTERESANT, comentez eu, ar trebui ca specialistii sa certifice eficienta acestei metode...dar nu e deloc eficient pentru comercianti, ce-ar insemna ca toata lumea sa-si purifice apa de la robinet si sa renunte la apa minerala, la sucuri etc. Ar fi mult mai sanatos dar ce s-or face saracii afaceristi cu apa captata si imbuteliata direct din izvoarele patriei? Neah, n-o sa se intample in veci chestia asta!

PARANTEZA (asta e tot a mea ca simt nevoia sa divaghez si eu ca tot romanul, mai ales ca nu prea are legatura cu subiectul...dar e tot despre apa!): De multe ori ma duc la magazin si o rog pe vanzatoare sa-mi dea o sticla de apa carbogazoasa. Invariabil femeia se uita nedumerita la mine si zice: „adica sa fie minerala...”. „Da” raspund eu „nu vreau plata”. In atatia ani m-am invatat ca oamenii zic „apa minerala” atunci cand e vorba de apa acidulata, cu efervescenta. Am renuntat sa mai corectez pe cineva si tac din gura. Ba chiar am gasit si pe net aceeasi confuzie in unele articole.

Apa imbuteliata este reprezentata de apa minerala (provenita din captarea izvoarelor) si apa de masa (obtinuta din foraje). Apa minerala poate fi plata sau carbogazoasa ( natural carbogazoasa sau carbogazificata ). Se numeste minerala deoarece aceasta apa vine de la adancimi mari si strabate mai multe strate geologice, imbogatindu-se astfel cu diverse elemente (Cl, Na, Ca, Mg si altele). Apa de masa este apa de chiuveta supratratata si imbuteliata. Calitatile curative ale apei minerale sunt multe si incontestabile, dar am vazut atat de multe persoane cu pietre la rinichi incat, sincer vorbind, vrei sa te vindeci de ceva si dai peste alta belea...asa ca ar trebui consumata cu moderatiune, cea mai sigura e tot apa de masa.

Mic tratat de ingrijire a calcaielor

Ei bine, toata lumea se preocupa de ingrijirea tenului, a mainilor, a parului, gatului, bustului sau mai stiu eu ce, dar cele mai multe sfaturi se opresc undeva deasupra genunchilor, ca si cum labele picioarelor ar fi ceva prea grosolan sau indepartat de creier sau prea la nivelul solului ca sa fie destul de vizibile si observabile. 
Nu si din punctul meu de vedere ! 

Frumusetea-eternul (chin!) feminin

Asa as parafraza titlul unei carti aparute in Colectiile Cotidianul-Enciclopedica, una dintre cele mai reusite si complete colectii de mini-carti aparute vreodata cu o publicatie. Carticica se numeste de fapt « Frumusetea, o istorie a eternului feminin » si il are ca autor pe francezul Dominique Paquet (cine altcineva decat un francez putea scrie o astfel de analiza!). Daca nu v-a interesat sa cumparati la momentul aparitiei aceasta carte, va recomand sa o cautati si sa o cititi...va va informa, amuza, culturaliza in cel mai placut mod posibil.

Cartea chiar este o istorie a canoanelor si gusturilor societatii privind definitia frumusetii feminine. Unele informatii sunt atat de uluitoare, incat stai si te intrebi ce era in capul oamenilor cand se gandeau la asa ceva. De aceea va voi selecta cateva lucruri din aceste pagini, in ideea ca vor fi o lectura amuzanta.

Kneipp – razand, prin campul de lavanda

Cu totii pastram in subconstient amintiri de toate felurile…cele olfactive sunt la loc de cinste, de multe ori acestea vin tare de departe, din copilarie, din anii cei mai fericiti ai trairii noastre, cand de-abia descopeream lumea din jur. Sunt mirosuri si arome simple asociate cu diverse instantanee de viata. Izuri de mancare, parfumuri, adieri primavaratice…fiecare ramane impregnat in creierul nostru si, atunci cand le reintalnim, au un efect nostalgic, duios, dureros, vesel asupra noastra…niciodata indiferent.

Tocmai de aceea producatorii din bransa produselor de ingrijire corporala mizeaza pe anumite parfumuri de baza atunci cand “inventeaza” cate ceva…mirosurile de trandafir, tei, menta, lacramioara, liliac, iasomie (aaah, iasomia!!!) vor prinde intotdeauna la public deoarece fac parte din viata fiecaruia intr-un fel sau altul. Ca si parfumul de lavanda!

Pe mine lavanda ma duce cu gandul la sifonierul bunicii cu lenjerie frumos mirositoare, la buchetele uscate de levantica atarnate la tocul usii, la sapunul facut in casa, la lotiunea de dupa ras a bunicului. Mirosul de levantica este ca o masina a timpului pentru multi dintre noi, sunt sigura de asta.

In ultimul timp lavanda pare sa fie redescoperita de multe branduri cosmetice, nu ca parfum in sine, ci ca modalitate de a ajunge la sufletul cumparatorilor, mai iute si mai eficient decat orice alt parfum exotic, pretios, complex si plin de rafinament. Lavanda este bruta si…brutala, putin agresiva prin izul usor picant, tipatoare, rurala si cu atat mai naturala. Multe firme se folosesc de imaginile ireal mov-albastre ale campurilor cultivate cu lavanda pentru a impresiona publicul.

Sebastian Kneipp a fost un calugar care, de prin 1821,  s-a preocupat de crearea produselor cu efecte terapeutice si pentru mentinerea starii naturale de bine. In compozitia produselor marca Kneipp se regasesc combinatii de uleiuri esentiale din plante si ingrediente naturale ce confera organismului beneficii relaxante si o adevarata stare de bine. Produsele Kneipp transced simplele gesturi de ingrijire personala si aspira la o terapie a sufletului si a corpului. Intotdeauna veti gasi produsele Kneipp insotite de recomandari pentru ce fel de afectiuni pot fi folosite, sunt categoric naturale, adica nu contin conservanti, parafina, coloranti sau uleiuri minerale.

Am avut ocazia sa incerc gelul de dus cu lavanda…mirosul uleiului esential din compozitie este aspru, puternic, unisex as zice, iti condimenteaza baia si pielea si are un efect mai degraba inviorator asupra psihicului…parerea mea! Aburii calzi potenteaza acest efect si produsele sunt astfel create incat sa interactioneze cu apa. Ah, si ce experienta dulce pentru piele, un parfum ce persista si o hidratare eficienta. Te vari in pijama si adormi in bratele aceluiasi parfum de lavanda, de data asta imblanzit si atenuat de caldura corpului. 

Gamele de ingrijire corporala cuprind si seturi cu uleiuri esentiale de rozmarin, arnica, luminita de seara, migdal, struguri, trandafir salbatic, brad si pin, eucalipt, portocale, valeriana…o gradina din care poti culege ce ti se potriveste. Sa speram doar ca vom incepe sa le vedem pe toate si la noi in tara, deocamdata oferta de la noi este saracuta.

Kneipp se gaseste in farmaciile HelpNet dar si in magazinele online, nu are sens sa spun aici niste preturi, nu sunt chiar mici si le puteti vedea si voi cautand pe net. Depinde ce vreti de la aceste produse…daca vreti doar un produs de spalare sa zicem, este evident ca nu veti scoate atatia bani din buzunar. Daca insa vreti o experienta terapeutica, daca simtiti nevoia acuta sa va eliberati de stress, sa zaboviti in baie mai mult de 5 minute, sa va rasfatati un pic macar in weekend, departe chiar si de cei din familie, doar voi si sufletelul vostru, atunci poate ar trebui sa va faceti cadou un astfel de produs. Macar o data pe an…macar de ziua femeii!

Deficienta de calciu, boala nerecunoscuta a femeii

De mult prea multi ani sufar de o deficienta acuta de calciu care m-a obligat, in timp, sa ingurgitez cantitati “industriale” de suplimente continand acest element esential functionarii organismului nostru. Ca sa nu mai vorbesc de nenumaratele injectii intravenoase, pana la refuz, facute prin spitale sau acasa. O boala lunga careia, in cazul meu, nu i s-a depistat originea deoarece nu prezint disfunctii ale vreunei glande endocrine…asadar a trebuit sa ma multumesc cu ideea ca “asa sunt eu”, azi bine, maine rau, fara sa am o explicatie exacta a acestor oscilatii. In cazuistica medicala femeile par sa prezinte cu mai mare frecventa aceste tulburari de asimilare a calciului, lucru pus de multe ori pe seama actiunii hormonilor din anumite perioade fiziologice.