Taierea sticlei - o incercare de tutorial

Sa n-aveti pretentii, ca si-asa m-am plictisit de moarte incercand sa pozez cu o mana, in timp ce tineam si sticlele. Cred ca mi-ar trebui un trepied, ceva de pus aparatul, ca sa pot filma mai degraba. Daca va intereseaza, la postul dinainte am ars usturoiul, iar la asta era sa prind pilaful, asa ca sper ca apreciati sacrificiul. Dar fiindca o gramada de "people" mi-a dat mesaje in particoler pe Fb, sa le destainui metoda mea de taiat sticlele si pentru ca azi am facut o serie de sapte, am zis sa fac un efort si sa prezint un tutorial, nu de alta dar m-am cam saturat scriind atatea explicatii pentru fiecare in parte. Metoda e a mea, adica nu stiu cum fac altii, eu asa m-am invatat si n-am mai incercat altceva.

Pregatirea:
Se ia o oala de minim 3 litri, se umple cu apa si se baga la congelator unde se tine pana apa este aproape de inghet, dar inca lichida.
Se taie cu foarfeca un bidon de plastic de 5 litri, cat mai sus.
Apa racita se toarna in bidon. Pentru a-i mentine temperatura puteti sa adaugati cuburi de gheata, eu am un racitor de plastic cu apa pe care il pun la congelator cand am nevoie.

Asadar, sa incepem cu materialele: farfurioara inox cu lumanare-pastila, un marker, o scula cu varf de diamant, o rigla.

Alegerea sticlelor:
Eu prefer sticle usoare (se simt la mana cand atarna greu), incolore. Uneori cele colorate, mai ales cele maro, de bauturi tari, sunt extrem de greu de taiat sau chiar refuza sa se desprinda. In plus, cele colorate necesita ulterior mai multe straturi de grund pentru a le putea decora.
Sticlele se inmoaie si se curata bine de etichete deoarece dupa taiere e periculos sa mai manevrati sticla cu marginea aceea ascutita.
ATENTIE: nu utilizati sticle cu manson de plastic si picurator, fara sa indepartati picuratorul, deoarece am constatat ca, in momentul taierii, cand sunt bagate in apa rece, pot plesni cu putere (ceva similar unei mici explozii) si pot fi periculoase.

Trasarea liniei de taiere:
Se masoara cu rigla inaltimea la care vreti sa taiati sticla si se pun semne cu markerul. Observati in poza ca nu am trasat linii chiar pe inaltimea maxima, adica in punctul de curbura in care incepe sa se ingusteze sticla deoarece acolo materialul este mai gros si e greu de desprins.

Se apuca scula cu diamant si se tine relativ perpendicular pe sticla, zgariindu-se in mod continuu sticla sub semnele de marker. Am incercat sa va arat in poze pozitia, dar trebuie sa o gasiti voi singuri, nu este prea usor, observati cum este capatul cu diamant! Eu am folosit mana stanga deoarece in dreapta tineam aparatul. Linia de zgariere trebuie sa fie continua, fara intrerupere. Nu este nevoie sa treceti de mai multe ori peste acelasi semn, sticla se slabeste acolo unde este zgariata, acesta este scopul.
Va sfatuiesc sa purtati ochelari daca aveti, la folosirea diamantului se ridica o pulbere foarte fina de sticla, nu e bine daca ajunge in ochi.

Incalzirea sticlei: 
Se aprinde lumanarea-pastila.  Flacara trebuie sa fie mai degraba mica decat inalta si puternica. In prima poza se vede o flacara destul de inalta, motiv pentru care eu am tinut sticla pe varful flacarii, nu jos. Important este ca flacara sa nu se prelinga pe material si sa-l incalzeasca prea brusc.
In a doua poza vedeti cum am apucat sticla si o tin pe orizontala, cu zgarietura de diamant chiar pe varful flacarii. Mana stanga este pe fundul sticlei, dreapta pe gat si incep sa rotesc usurel, mentinand o viteza constanta timp de 2-3 minute, uneori mai mult, in functie de cat de gros e peretele de sticla. Apare astfel, imediat, afumatura, urma flacarii, cum vedeti in a treia poza. Afumatura va fi o banda de latime egala pe toata linia de taiere. Aceasta banda trebuie sa fie de maxim un centimetru latime, fara devieri mari de-o parte sau de alta, altminteri sticla se va desprinde lasand colturi mari ce nu pot fi indepartate. Va sfatuiesc sa faceti aceasta manevra intr-o camera cu geamurile si usile inchise, fara curent, astfel incat flacara sa fie perfect dreapta, altfel nu o puteti controla, iar sticla se va incinge pe o suprafata prea mare.

Desprinderea gatului sticlei:
Cand ati terminat de invartit si incins sticla, varati-o imediat, cu gatul in jos, in bidonul de plastic plin cu apa rece. Se va auzi un pocnet si gatul se va desprinde singur. Daca se aude pocnetul si nu se desprinde, apasati usor gatul pana simtiti ca cedeaza.
Daca nu se aude pocnetul si nu se desprinde inseamna ca trebuie sa o luati de la capat. Stergeti cu un servetel afumatura si incingeti iar sticla pe flacara, de data asta marind timpul in care o invartiti. Daca nici a doua oara nu se desprinde inseamna ca e sticla prea groasa.

 

Curatarea sticlei:
Cu un servetel stergeti afumatura ramasa. Puteti sa dati cu buretele cu apa si detergent, se va lua usor. Atentie mare, marginea e foarte, foarte taioasa, feriti-va sa bagati mana in interior sau sa treceti degetele peste buza taiata. Puteti sa luati un smirghel mai aspru si sa finisati marginea.

Pregatirea pentru decorare: 

Au rezultat vaze cu marginea neregulata, chiar cu mici crapaturi verticale. Eu nu arunc sticla, chiar daca e crapata, deoarece aplic un adeziv puternic pentru fixarea marginei, folosesc Moment pentru mobila care devine transparent dupa uscare. Dau un strat de grund, apoi cu un cutit aplic chitul universal, acela ca o pasta la cutie, gata preparat, pentru a crea o margine de circa 1 cm latime ce acopera buza taioasa a vazei. Peste margine vin cu al doilea strat de grund si vopsesc intreaga vaza. Acum este gata pentru a fi decorata.

In concluzie, daca ma intrebati, ca la Radio Erevan, daca se poate gati si taia sticle in acelasi timp, va raspund ca da, cu conditia sa va folositi toate mainile.
Sper ca v-am fost de folos. Succes!