Despre scopul ascuns al concursurilor

Ma refer la concursurile pentru publicul larg, nu pentru bloggeri.
Ideea mi-a venit in timp ce citeam conditiile la campania "Atelierele Imaginatiei" initiata de Cartoon Network. Concursul este, bineinteles, pentru copii si se desfasoara pe site-ul canalului de desene animate. Termenul limita este 01 noiembrie, asa ca grabiti-va daca vreti sa participati, sau mai bine zis sa participe copiii vostri.
Nu, nu promovez concursul, dar m-au interesat cele trei probe. Prima cere, adica cere copilului sa deseneze/inventeze un personaj care i-ar placea. Personajul trebuie sa fie nou-nout, nu unul copiat dintre cele deja cunoscute. A doua proba este realizarea unui filmulet, iar a treia este crearea unei povesti in cuvinte sau gen banda de imagini. Amuzant, nu? Un copil cu imaginatie chiar pune mana pe creion si culori si se straduieste sa creeze ceva.

Pe cand ma gandeam eu daca sa-l provoc pe fiu-meu la proba cu personajul inventat, m-a cuprins din nou fiorul acela al teoriilor conspirationiste. Il simt asa, usor la inceput, cum imi ridica parul pe ceafa, apoi incep sa-mi joace stelute in fata ochilor, parca imi explodeaza adevarul in creier si mintea mea incepe sa lucreze la full speed, emanand supozitii. Hi, hi, glumesc. Doar nu credeati ca sunt baba Vanga si am premonitii si revelatii. Adevarul e ca am avut tensiunea cam mica astazi si ceva ameteli ca efect secundar, asta explicand stelutele si exploziile. Creierul a reinceput sa mearga dupa ce am bagat o ciocolata Milka cu frisca si capsune. Dar teoria a ramas.
Domnii de la Cartoon Network au nevoie de personaje si povesti noi pentru a-si reinnoi "stocul" de productii, asa ca vor sa isi ia ideile direct de la beneficiari. Ce mod mai bun de inspiratie decat gandurile si preferintele copiilor? Mecanismul este simplu. Mascam un soi de sondaj sub o campanie-concurs cu premii. Premiile, cateva tablete si alte fleacuri, sunt oricum insignifiante ca pret pe langa nepretuitele idei ale copiilor.
Sa nu credeti ca juriul se inspira din cel mai frumos desen si hotaraste ca ala va fi un nou personaj de desene animate. Nici vorba! Eu as lua toate desenele si le-as analiza. Ce trasaturi prefera copiii? Cum aleg sa arate personajul? Are capul mare si picioare mici? Este desenat cu atentie sau doar schitat? Are ochi bulbucati, 6 degete si par pe fata? Cam in genul acesta... Apoi echipa de creatie a canalului tv compileaza cele mai intalnite caracteristici intr-un personaj simpatic care va avea bineinteles mare succes. In acest fel mult mai putin costisitor se merge la sigur cu un nou film.
Apoi mi-am dat seama ca asta sta in spatele tuturor campaniilor adresate publicului: depistarea preferintelor si adaptarea produselor la gustul si nevoile consumatorului. Aia de la Garnier au in perioada asta o campanie cu vopseaua de par in nuante roscate, blonde si satene, vor probabil sa vada care dintre acestea prinde mai bine la femei, cu alte cuvinte cu ce aleg sa se vopseasca acestea. E mai ieftin decat sa faci un sondaj propriu-zis. Si asta se aplica tuturor produselor din campanii. Intr-un fel sau altul ti se cere parerea, dar de fapt esti manipulat sa contribui la realizarea unor noi produse.
Nu stiu daca e corecta sau inedita teoria mea, dar sunt sigura ca, macar partial, este adevarata.