De vreo saptamana, de cate ori trec pe aleea ce da in magazinul de alaturi, vad insirati vanzatorii de mure. De fapt niste amarati care vor sa scoata un banut. Ca nu e vorba de tarani veniti la oras, ci de "tarani" de oras. Diferenta dintre cele doua categorii este ca, in timp ce taranii adevarati vin la oras cu productia proprie, aia rupta din agricultura de subzistenta, taranii de oras incearca sa te fraiereasca. Ca si cu murele... De fiecare data ma uit cu jind la murele mari, negre, parfumate, mustind de-mi pica ochii in gura, vorba ceea!
Am o asemenea slabiciune pentru mure, incat sunt in stare sa mananc un kil odata si ceva pe deasupra daca n-ar fi asa scumpe. Stiti cum se zice, cand simti nevoia acuta sa mananci ceva, inseamna ca organismul are o carenta oarecare si iti transmite semnalul sa o corectezi. La mine se intampla astfel cu dovleacul care are magneziu si cu murele care au pe vin-o 'ncoa, ca n-am fost niciodata atenta ce contin de fapt. Parca niste antioxidanti...Cert e ca frumosul colorit negru-vinetiu ma scoate din minti de pofta. Am o problema cu fructele negre, imi plac si coacazele, strugurii negri, afinele...De obicei imi iau mure din piata mare din centru, dar cand am vazut prima data vanzatorii pe alee, acum cativa ani, m-am bucurat ca ii am la botul calului. Norocul a fost ca ieseam din magazin si papasem toti banii. Asa ca m-am dus tot intr-o fuga pana in casa si am strigat la al meu sot: "Ia bani si fugi, ca jos sunt aia cu mure!!!". Ziceai ca se termina murele in secunda aceea si eu raman cu pofta neostoita. Al meu s-a uitat placid la fata mea isterizata si mi-a trantit-o: " Sa nu cumva sa te apropii vreodata de astia cu murele...Tu stii de unde le culeg?". Hai, na! Cum adica de unde le culeg? Din rugurile de mure, nu? Ca doar n-or creste in salcam! Al meu s-a indurat de nefericirea mea si m-a lamurit: "Le culeg de-aici din gara, dintre liniile ferate, sunt o groaza de tufisuri pe-acolo, ii vad in fiecare zi..." La asemenea dezvaluire dramatica stiu ca m-a napadit un sentiment de tristete iremediabila, vorba poetului, ca un dus rece. Va dati seama cat de "toxice" erau fructele acelea? Cata poluare este pe calea ferata, cat praf? Ma dezumflasem de tot. De atunci ii vad in fiecare an pe vanzatorii de mure. Afurisitele par din ce in ce mai mari si mai diabolice. Cred ca au suferit deja unele mutatii. Nu stiu cata lume le cumpara... Asadar, aveti grija de unde achizitionati mure. In supermarketuri au origine controlata, provin de obicei din plantatii. In piata e greu sa-ti dai seama daca sunt cu adevarat din natura (aia salbatica!) sau sunt culese de pe terenuri poluate.
SI mie imi plac dar stiu ca 'tarani d oras' sunt tare versati si mai bine nu ma opresc sa iau
RăspundețiȘtergereAsadar e mai sanatos sa poftim mure doar cand le vedem la supermarket... Sau cand facem noi insine calatorii si le culegem singuri. Bune fructe. Parfumate!
RăspundețiȘtergereTu ai manca kile de mure si eu nici nu am inghitit macar.Am mari probleme ca nu-mi plac fructele.Ma chinui sa consum cat de putin zilnic.Iti dai seama ca trebuie sa fie coapte,parfumate,curate,etc,etc.Toate bune!
RăspundețiȘtergereDeci imi ploua in guraaaaaaaaaaa, de nici nu-ti faci idee.
RăspundețiȘtergeresi mie imi plac, cumpar mai mult inghetate din supermarket si mananc cu iaurt!
RăspundețiȘtergereAnul asta inca nu am mancatm dar imi plac la nebunie! O sa le pandesc si eu prin piata poate apar si pe la noi!
RăspundețiȘtergereSeara placuta!
Hai la mine că am mure în spatele casei. Şi prea multe.:)
RăspundețiȘtergereMai bine mergem in vizita la Andreia si culegem cat se poate, bagam si la congelator pentru iarna :)
RăspundețiȘtergereAcum două zile am fost la pădure şi am cules o găleată! A ieşit o dulceaţă delicioasă şi-am mâncat şi pe săturate. Cel mai bine ar fi să afli pe unde snt mure şi să faci o vizită prin pădure. Şi plimbare şi degustare! :-)
RăspundețiȘtergereNu ma innebuni! Nici nu mai stiu de cand n-am mai cules ceva de prin padure... Am gasit anul trecut fragi pe o pajiste, erau asa parfumate!
Ștergere